ESTERA
CAPITOLUL 1
Visul lui Mardoheu.
În anul al doilea al domniei lui Artaxerxe cel Mare, în ziua întâi a lunii
Nisan, Mardoheu, fiul lui Iair, fiul lui Şimei, fiul lui Chiş, iudeu
din seminţia lui Veniamin, om mare, care trăia în cetatea Suza şi
slujea la curtea regelui, a visat un vis. Mardoheu era din robii pe care
Nabucodonosor, regele Babilonului, îi luase în robie din Ierusalim cu Iehonia,
regele Iudei. Iar visul lui a fost acesta: "S-a făcut parcă
zgomot mare pe pământ, tunet, cutremur şi tulburare. Şi deodată
au ieşit doi balauri mari, gata să se lupte unul cu altul, şi
urletul lor era cumplit. După urletul lor, toate popoarele s-au pregătit
de război, ca să lovească pe poporul drepţilor. Şi iată
a venit pe pământ zi de negură şi întuneric, de necaz şi
strâmtorare, de mare durere şi tulburare. Atunci tot poporul drepţilor
s-a tulburat, temându-se de răul lor; s-a pregătit să piară
şi a început să strige către Domnul. La strigătul lor, a ieşit
parcă dintr-un izvor mic un râu mare cu apă multă, a strălucit
lumină şi soare, s-au înălţat cei smeriţi şi au
nimicit pe trufaşi".
Deşteptându-se Mardoheu după acest vis, care închipuia ce avea să
facă Dumnezeu, păstra acest vis în inima sa şi dorea să-l
priceapă în toată întregimea lui până în seară. Şi a rămas
Mardoheu la curte cu Gavata şi cu Tara, doi eunuci ai regelui care păzeau
curtea; atunci a auzit ce vorbeau ei, a aflat planul şi a descoperit că
ei se pregăteau să pună mâna pe regele Artaxerxe şi i-a
spus regelui. Regele a cercetat pe cei doi eunuci şi după ce ei au mărturisit,
au fost spânzuraţi. Regele a scris întâmplarea aceasta spre aducere aminte
şi a scris-o şi Mardoheu. Atunci a poruncit regele lui Mardoheu să
slujească la curte şi i-a dat şi daruri pentru aceasta. Dar pe
lângă rege era atunci vestit Aman. fiul lui Hamadata din ţara Agag.
Acesta se silea să facă rău lui Mardoheu şi poporului său
pentru cei doi eunuci ai regelui.
l. După întâmplările acestea, în zilele lui Artaxerxe, care domnea
peste o sută douăzeci şi şapte de ţări, de la
India până în Etiopia,
2. În vremea când regele Artaxerxe îşi avea scaunul său domnesc în
cetatea Suza,
3. În anul al treilea al domniei lui, a dat el ospăţ pentru dregătorii
săi şi pentru cei ce-i slujeau lui, pentru căpeteniile mai
înalte ale oştirii Persiei şi Mediei şi pentru guvernatorii ţărilor
sale,
4. Arătându-şi marea bogăţie a regatului său şi
strălucirea deosebită a măririi sale, în curgere de mai multă
vreme, anume timp de o sută optzeci de zile.
5. După sfârşitul acestor zile, regele a făcut şi pentru
poporul său care se afla în capitala Suza, de la mic până la mare,
ospăţ de şapte zile, în grădina curţii sale domneşti,
6. Împodobită cu covoare de mătase albă şi de purpură
violetă, atârnate pe frânghii de în şi de mătase, trecute prin
verigi de argint, întărite în stâlpi de marmură.
7. Divanuri de aur şi de argint erau aşezate pe pardoseală de
porfiră, de marmură albă, de sidef şi marmură neagră.
8. Băuturile se turnau în vase de aur şi în cupe felurite, în valoare
de treizeci de mii de talanţi, iar vin din care bea însuşi regele a
fost mult, după bogăţia şi dărnicia regelui. Băutura
se consuma cuviincios şi fără silă, că regele
poruncise tuturor cârmuitorilor din casa sa să facă fiecăruia
după voia lui.
9. Regina Vasti a făcut şi ea ospăţ, pentru femei, în casa
domnească a regelui Artaxerxe.
10. În ziua a şaptea, când inima regelui s-a înveselit de vin, acesta a
zis către Mehuman, Bizeta, Harbona, Bigta, Abgata, Zetar şi Carcas,
cei şapte eunuci care slujeau înaintea feţei regelui Artaxerxe,
11. Să aducă pe regina Vasti înaintea feţei regelui cu coroana
regească pe cap, ca să arate popoarelor şi căpeteniilor
frumuseţea ei, pentru că era foarte frumoasă.
12. Dar regina Vasti n-a voit să vină după porunca regelui ce i
s-a trimis prin eunuci.
13. Din pricina aceasta s-a mâniat regele tare şi s-a aprins într-însul
urgie mare şi a zis către înţelepţii care ştiau
datinile din trecut, (căci aşa era rânduiala ca orice pricină a
regelui să se spună înaintea celor ce cunoşteau legile şi
dreptul):
14. "Cum să se aplice legea faţă de regina Vasti, pentru că
ea nu a împlinit porunca regelui Artaxerxe, ce i s-a trimis prin eunuci?"
15. Şi erau în apropierea regelui: Carşena, Şetar, Admata, Tarşiş,
Mereş, Marsena şi Memucan, şapte căpetenii ale Mediei şi
Persiei, care puteau vedea faţa regelui şi ţineau locurile cele
dintâi în regat.
16. Atunci a răspuns Memucan înaintea regelui şi a căpeteniilor:
"Regina Vasti s-a făcut vinovată nu numai înaintea regelui, ci şi
înaintea tuturor dregătorilor şi înaintea tuturor popoarelor care
sânt în toate ţările regelui Artaxerxe,
17. Pentru că purtarea reginei Vasti va ajunge la ştirea tuturor
femeilor, şi vor nesocoti şi acelea pe bărbaţii lor şi
vor zice: Regele Artaxerxe a poruncit să fie adusă regina Vasti înaintea
feţei sale şi ea n-a venit.
18. De acum soţiile dregătorilor din Persia şi Media, care vor
auzi de purtarea reginei, vor zice la fel dregătorilor regelui, şi va
fi destul dispreţ şi mânie.
19. Deci, dacă binevoieşte regele, să iasă de la el hotărâre
regească şi să se scrie în legile Persiei şi Mediei, cu
neschimbare, că regina Vasti nu va mai intra înaintea regelui Artaxerxe,
iar vrednicia de regină a ei regele o va da alteia mai vrednică decât
ea.
20. Când se va auzi de această hotărâre a regelui, care se va împrăştia
în toată împărăţia lui cât este ea de mare, atunci toate
femeile îşi vor cinsti bărbaţii de la mic până la
mare".
21. Şi cuvântul a plăcut regelui şi dregătorilor, şi a
făcut după sfatul lui Memucan.
22. Regele a trimis în toate ţările scrisori, scrise pentru fiecare
tară cu scrisul ei şi pentru fiecare popor în limba lui, ca fiecare bărbat
să fie stăpân în casa sa. Aceasta s-a adus la cunoştinţa
fiecăruia în limba părintească a fiecăruia.
___________________________________________________________________
ESTERA – 10 CAPITOLE:
[1] [2] [3] [4] [5] [6] [7] [8] [9] [10]
__________________________________________________________________