IOIL
CAPITOLUL 1
Prezicerea pustiirii lui luda şi îndemn la pocăinţă.
l. Cuvântul Domnului care a fost către Ioil, fiul lui Petuel.
2. Ascultaţi acestea, voi bătrânilor, luaţi aminte, voi
toţi locuitorii ţării! Oare s-a mai întâmplat aşa în vremea
voastră sau în zilele părinţilor voştri?
3. Povestiţi-le feciorilor voştri, iar ei feciorilor lor, iar aceia
neamului care va veni după ei!
4. Ceea ce a rămas de la lăcustele mici au mâncat lăcustele
mari, şi ceea ce a rămas de la cele mari au mâncat cele
zburătoare, şi ceea ce a rămas de la cele zburătoare au
prăpădit stolurile de lăcuste.
5. Deşteptaţi-vă, beţivilor, şi plângeţi! Şi
voi, băutorilor de vin, tânguiţi-vă pentru vinul cel nou,
căci vi s-a luat de la gură.
6. Căci un popor a năvălit în ţara mea, puternic şi
fără de număr; dinţii lui ca dinţii de leu, iar
fălcile, ca fălcile de leoaică.
7. Pustiit-a via mea, iar smochinul meu mi l-a făcut bucăţi; l-a
jupuit de coajă şi l-a trântit la pământ. Mlădiţele de
vită au rămas albe.
8. Tânguieşte-te ca o fecioară încinsă cu sac după
bărbatul din tinereţea ei!
9. Prinosul şi jertfa cu turnare nu mai sunt în templul Domnului!
Preoţii, slujitorii Domnului, sunt în mare jale.
10. Câmpul a rămas pustiu, ţarina este plină de jale; grâul nu
mai este, mustul ajuns-a de ocară, iar untdelemn n-a rămas chiar nici
un strop!
11. Plugarii sunt zăpăciţi, stăpânii de vii se tânguiesc
pentru grâu şi pentru orz, căci secerişul din ţarini este
pierdut.
12. Viţa de vie este fără vlagă, smochinul tânjeşte,
rodiile de asemenea şi finicii, merii şi toţi copacii de pe câmp
s-au uscat; ba mai mult, bucuria ajuns-a ocară pentru fiii
oamenilor.
13. Încingeţi-vă şi vă tânguiţi, voi preoţilor,
izbucniţi în bocete, voi slujitori ai altarului! Intraţi în templu
şi petreceţi noaptea în sac de jale, voi slujitori ai lui Dumnezeu,
căci prinosul şi jertfa cu turnare au fost îndepărtate din
templul Dumnezeului vostru!
14. Postiţi post sfânt, strângeţi obşte de prăznuire,
adunaţi pe bătrâni, pe toţi locuitorii ţării în
templul Dumnezeului vostru şi strigaţi către Domnul
rugându-L:
15. "O, ce zi! Căci aproape este ziua Domnului şi vine ca o
pustiire de la Cel Atotputernic.
16. Oare nu ni s-a luat hrana de sub ochii noştri, bucuria şi veselia
din templul Dumnezeului nostru?
17. Seminţele s-au uscat sub bulgării din brazdă, grânarele sunt
goale, hambarele sunt fără nimic în ele, căci nu mai este
grâu.
18. Cum gem vitele! Cirezile de boi mugesc, căci nu află
nicăieri păşune; chiar şi turmele de oi sunt în mare
lipsă.
19. Către Tine, Doamne, strig! Căci focul a mistuit toate
păşunile pustiului şi văpaia lui a dogorit toţi
copacii de pe câmp.
20. Şi fiarele câmpului zbiară către tine, căci pâraiele de
apă au secat şi focul a mistuit păşunile
stepei".
___________________________________________________________________
IOIL – 4
CAPITOLE:
__________________________________________________________________