Academicianul Grigore Vieru, poet basarabean
(Biografie)

For English click here


 

Bastina.us

Basarabia.org

Poezii

Vizita in America


Poetul Grigore Vieru s-a născut la 14 februarie 1935, īn satul Pererita de pe malul stāng al Prutului, fostul judeţ Hotin, se naşte Grigore Vieru īn familia de plugari romāni a lui Pavel şi Eudochia Vieru, născută Didic.

Grigore Vieru – autobiografie – poetul se marturiseste (format .ram)

1950

Absolveşte şcoala de 7 clase din satul natal.


 

1953

Termină şcoala medie nr. 2 din orăşelul Lipcani. Ani desculţi şi flămānzi.


 

1957

Debutează editorial (fiind student) cu o plachetă de versuri pentru copii, “Alarma”, care este apreciată de critica literară drept un īnceput de bun augur.


1958

Absolveşte Institutul Pedagogic „Ion Creangă“ din Chişinău, Facultatea Filologie şi Istorie.

Din cauza lipsurilor materiale este nevoit să abandoneze periodic cursurile.

Apare a doua culegere de versuri pentru copii, Muzicuţe. Se angajează ca redactor la revista pentru copii “Scānteia Leninistă”, actualmente “Noi”.


1959

 

 

1960

8 iunie. Se căsătoreşte cu Raisa, profesoară de romānă şi latină, născută Nacu.

Redactor la revista “Nistru”, actualmente “Basarabia”, publicaţie a Uniunii Scriitorilor din Moldova.

16 iunie. Se naşte primul copil al familiei Vieru - Teodor.


1960-1963

Redactor la editura “Cartea Moldovenească”.


1961

La editura “Cartea Moldovenească” īi apar două plachete de versuri pentru copii:

“Făt-Frumos curcubeul” şi “Bună ziua, fulgilor!”.


 

1963

Apar două cărţi pentru copii: Mulţumim pentru pace (versuri) şi Făguraşi (versuri, povestiri şi cāntece).


 

1964

Revista Nistru publică poemul Legămānt, dedicat poetului nepereche Mihai Eminescu.


 

1965

Prefaţat de Ion Druţă, apare volumul Versuri pentru cititorii de toate vārstele, volum pentru care i se acordă Premiul Republican al Comso­mo­lului īn domeniul literaturii pentru copii şi tineret (1967).

La 29 iunie.  Se naşte al doilea fiu, Călin.


 

1967

La editura Lumina i se tipăreşte culegerea pentru copii “Poezii de seama voastră”.

Revista Nistru publică poemul “Bărbaţii Moldovei” cu o dedi­caţie pentru „naţionalistul“ Nicolae Testimiţeanu. Īntregul tiraj este oprit, dedicaţia scoasă.


 

1968

Se produce o cotitură logică оn destinul poetului, consemnată de volumul de versuri lirice “Numele tău”, cu o prefaţă de Ion Druţă. Cartea este apreciată de critica literară drept cea mai originală apariţie poetică. Īn chiar anul apariţiei devine obiect de studiu la cursurile universitare de literatură naţională contemporană. Trei poeme din volum sunt intitulate: Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Brāncuşi, iar alte două sunt īnchinate lui Nicolae Labiş şi Marin Sorescu. Asemenea dedicaţii apar pentru prima oară īn lirica basarabeană post-belică.


 

1969

Tipăreşte “Duminica cuvintelor” la editura Lumina cu ilustraţii de Igor Vieru, o carte mult īndrăgită de preşcolari, care a devenit „obligatorie“ īn orice grădiniţă de copii.


 

1970

Editura Lumina scoate de sub tipar Abecedarul, ai cărui autori sunt Spiridon Vangheli, Grigore Vieru şi pictorul Igor Vieru. S-a dat o luptă aprigă de cāţiva ani pentru apariţia lui, luptă īn care s-a an­­gajat şi īnvăţătorimea basarabeană, lucrarea fiind con­siderată naţionalistă de către autorităţi.

Apare volumul selectiv de versuri pentru copii “Trei iezi”. La numai cāteva zile după apariţie, īn urma unui denunţ, este retras din librării pentru poemul “Curcubeul” īn care s-a găsit „ascuns“ - Tricolorul Romānesc.


 

1971

La editura Cartea Moldovenească, īn colecţia Mioriţa, apare placheta Versuri, cu o prefaţă de George Meniuc.


 

1973

Grigore Vieru trece Prutul оn cadrul unei delegaţii de scriitori sovietici. Participă la īntālnirea cu redactorii revistei “Secolul XX”:  Dan Hăulică, Şte­fan Augustin Doinaş, Ioanichie Olteanu, Geo Şerban, Tatiana Nico­lescu.

Vi­zitează, la rugămintea sa, mănăs­tirile Putna, Voroneţ, Suceviţa, Dra­gomirna, Văratec.

Se īntoarce la Chişinău cu un sac de cărţi. Mai tārziu poetul face următoarea mărturisire: „Dacă visul unora a fost ori este să ajungă оn Cosmos, eu viaţa īntreagă am visat să trec Prutul“.


 

1974

Zaharia Stancu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din Romānia, īi face o invitaţie oficială din partea Uniunii Scriitorilor, căreia poetul оi dă curs. Vizitează Transilvania, īnsoţit de poetul Radu Cārneci.

Apare volumul de versuri lirice “Aproape” cu ilustraţii color de Isai Cārmu.


 

1975

La editura “Lumina” apare cartea pentru cei mici “Mama” ilustrată de Igor Vieru.


 

1976

Editura “Lumina” lansează volumul “Un verde ne vede!”, pentru care poetului i se decernează Premiul de Stat al Republicii Moldova (1978).


 

1977

La invitaţia Uniunii Scriitorilor din Romānia vizitează, īmpreună cu soţia, mai multe oraşe din Romānia: Bucureşti, Constanţa, Cluj-Napoca, Iaşi.


 

1978

Prin apariţia la editura Junimea din Iaşi (director Mircea Radu Iacoban) a volumului “Steaua de vineri”, cu o binecuvāntare de Nichita Stănescu, este ruptă gheaţa tăcerii īntre scriitorii romāni de pe ambele maluri ale Prutului.

Apar “Clopoţeii” - o culegere de cāntece pentru copii de Iulia |ibulschi pe versuri de Grigore Vieru.


 

1980

Copiii de la grădiniţe se bucură de o nouă apariţie — “Abecedarul pentru preşcolari”

Albinuţa -, ingenios ilustrat de tānărul pictor Lică Sainciuc.

“Fiindcă iubesc”!  - o nouă culegere de versuri lirice, bine primită de cititori şi de critica

literară.

“Să creşti mari!” - culegere de cāntece pentru copii.


 

1981

La editura Albatros din Bucureşti (director Mircea Sāntim­breanu), īn colecţia “Cele mai frumoase poezii”, apare o selecţie din lirica poetului sub numele “Izvorul şi clipa”, cu o prefaţă de Marin Sorescu.


 

1982

Este lansat filmul muzical pentru copii “Maria Mirabela” al eminentului regizor Ion Popescu

Gopo.  Autorul muzicii - Eugen Doga, autorul textelor pentru cāntece - Grigore Vieru.

 

Moare mama poetului, Eudochia. Īnmor­mān­tarea se face cu preot — lucru aproape condamnabil оn acele timpuri.


 

1983

La editura “Literatura Artistică” din Chişinău apare cartea “Taina care mă apără”. Primele accente profund sociale īn creaţia poetului se fac simţite īn poe­mele “Un secol grăbit”, “Imn globului pămāntesc”, “Poetul”.


 

1984

Poetul īşi adună cele mai frumoase poezii şi cāntece, medalioane, secvenţe publicistice īn volumul “Scrieri alese”, prefaţat de cel mai de seamă critic şi istoric literar al Basarabiei, Mihai Cimpoi.

Versurile noi pe care poetul le-a inclus оn “Scrieri alese” (Ascultaţi, măi copii, Floarea soarelui, Despre fericire) au īn majoritatea lor un caracter social.

De aici īncolo, artistul, obligat de condiţiile social-politice, devine un poet tribun. Īntr-un interviu el mărtu­riseşte: „Eu sunt un poet liric, chiar tragic, prăpăstios. Abia aştept ca lucrurile să se reaşeze оn matca lor, pentru a reveni, la chemarea mea firească, la poezia lirică“.

Apare un studiu semnat de Mihail Dolgan, “Creaţia lui Grigore Vieru īn şcoală”.


 

1985

Poetul īmplineşte 50 de ani. Doreşte cu această ocazie să facă un spectacol literar-muzical la Palatul Octombrie (azi “Palatul Naţional”). Spectacolul este interzis la cel mai īnalt nivel.


 

1987

        “Poftim de intraţi” - o altă culegere de cāntece pentru copii, realizată de aproape toţi compozitorii basarabeni care scriu pentru copii. Pentru prima oară Grigore Vieru se lansează şi ca autor de melodii pentru copii.

La editura Literatura Artistică apare cartea de versuri, creionări, inter­viuri, note, intitulată “Cel care sunt”.


 

1988

Īn săptămānalul “Literatura şi Arta” apare primul text poetic post-belic tipărit оn Basarabia cu

litere latine semnat de Grigore Vieru. 

I se acordă cea mai prestigioasă distincţie internaţională īn domeniul lite­raturii pentru copii: Diploma de Onoare Ander­sen. Īn acelaşi an apare cartea de versuri “Rădăcina de foc” la Editura Universul din Bucureşti (director Romul Munteanu). Culegerea Ramule-neamule cu muzica Iuliei |ibulschi pe versuri de Gri­gore Vieru apare la editura Literatura Artistică.


 

1989

Este ales deputat al poporului. Adunānd īn jurul său pe cei mai populari interpreţi şi compozitori de muzică uşoară din Basarabia, poetul īntre­prinde un turneu оn Moldova de peste Prut. Artiştii sunt primiţi cu lacrimi оn ochi.

Iese de sub tipar “Culegerea de versuri, cāntece, aforisme şi publicistică” - Cine crede.


 

1990

Grigore Vieru este ales Membru de Onoare al Academiei Romāne. La editura Hyperion apare cartea pentru cei mici “Frumoasă-i limba noastră”.


 

1991

Membru al Comisiei de Stat pentru Problemele Limbii. La editura Orient-Occident din

Bucureşti apare volumul “Hristos nu are nici o vină!”, cu o prefaţă de Carolina Ilica şi o

postfaţă de Dumitru M. Ion.


 

1992

Academia Romānă оl propune pentru Premiul Nobel pentru Pace.

La Electrecord, Bucureşti, apare discul de cāntece “Răsai”, realizat īmpreună cu marii dispăruţi: Doina şi Ion Aldea-Teodorovici.

Casa de discuri din Moscova scoate “Cāntece” de Anatol Chiriac pe versuri de Grigore Vieru.

La Electrecord apare discul “Versuri” in lectura autorului. I se conferă titlul onorific “Scriitor al poporului din Republica Moldova”.


 

1993

Este ales membru corespondent al Academiei Romāne. La editura Porto-Franco, Galaţi,  apare cartea de versuri “Curăţirea fāntānii”. (Selecţie şi aprecieri critice de V. Pāslaru, postfaţă de V. Crăciun).


 

1994

La editura “Scrisul Romānesc” din Craiova apare volumul “Rugă­ciune pentru mama”, prefaţată de Tudor Nedelcea.

Apare “Doinatoriu” de Tudor Chiriac - o tulburătoare creaţie muzicală, una dintre compoziţiile fundamentale ale muzicii basarabene, in care compozitorul reuşeşte să ridice doina la nivel de oratoriu. Majoritatea versurilor aparţin lui Grigore Vieru.

 

Aprilie - Venirea la putere a Partidului Agrarian care renunţă la Imnul de Stat “Deşteaptă-te, romāne”.

Este anunţat un concurs pentru un nou imn. Poetul publică оn revista “Literatura şi Arta”, in cāteva numere la rānd, urmă­toarele: „Dreptatea istorică va blestema poeţii şi compozitorii care vor indrăzni să ridice māna asupra Imnului Naţional “Deşteaptă-te, romāne!”, cocoţān­­du-se ei īn locul strălucirii şi necesităţii lui istorice“.


 

1995

Cu ocazia implinirii vārstei de 60 de ani este sărbătorit oficial la Bucureşti, Iaşi şi la “Uniunea Scriitorilor din Chişinău”.

Īn acelaşi an, poetul este ales membru al Consiliului de admi­nistraţie pentru Societatea Romānă de Radio-difuziune.

Apar două studii dedicate poetului: “Poet pe Golgota Basarabiei”, semnat de Stelian Gruia, tipărit la editura Eminescu, şi “Grigore Vieru omul şi poetul” de Fănuş Băileşteanu, la editura Iriana, Bucureşti.

Culegeri din lirica şi poezia sa pentru copii au apărut de-a lungul anilor оn Franţa, Rusia, Ucraina, Letonia, Lituania, Estonia, Georgia, Armenia, Macedonia, Bulgaria, Bielarus, Tadji­kistan, Azerbaidjan, Kārgāzstan şi оn alte ţări.


 

1996

Este decorat cu Ordinul Republicii. Laureat al multor publi­caţii din Romānia.


 

1996

        Īn Ziua Duminicii Mari  (Rusaliile),  poetul pune o piatră funerară comună (pentru mama şi pentru el) pe mormāntul mamei cu următoarele epitafuri dăltuite de sculptorul Tudor Cataraga оntr-o piatră simplă de Cosăuţi: „Pierzānd pe mama, īţi rămāne Patria, dar nu mai eşti copil“, iar pentru sine: „Sunt iarbă, mai simplu nu pot fi“. Sensul epitafului său poetul l-a explicat оn felul următor rudelor, elevilor şi consătenilor adunaţi оn ci­mitir: „A fi simplu nu este o treabă uşoară. A fi simplu īnseamnă să mori cāte puţin īn fiecare zi, īn numele celor mulţi, pānă cānd te preschimbi оn iarbă. Iar mai simplu ca iarba ce poate fi?!“

Se turnează un film documentar (scenariu Dumitru Olărescu, regizor Mircea Chistrugă, operator Andrei Calaşnicov) despre “Viaţa şi activitatea lui Grigore Vieru”.

Editura Minerva din Bucureşti scoate de sub tipar in una din cele mai prestigioase colecţii “Biblioteca pentru toţi!” volumul selectiv de versuri, aforisme şi confesiuni cu titlul “Văd şi mărturisesc”.


 

1997

Editura Litera din Chişinău lansează volumul antologic “Acum şi in veac” (Colecţia: Biblioteca şcolarului).


 

1999

        La aceeaşi editură apare “Strigat-am către tine”  (Colecţia Biblioteca de aur).

La editura Edit Press din Galaţi apare volumul de versuri “Izbăvirea”.

Tot in acest an apare un CD, Chişinău—Bucureşti, cu “Zece cāntece pentru co­pii” de Gr. Vieru. Muzica: Nicolae Caragia, interpretă: Emy Cibotăraş.

La Grupul Editorial “Litera” apare ediţia a II-a a cărţii “Acum şi in veac” (Colecţia Biblioteca şcolarului).


 

2000

Este decorat cu Medalia guvernamentală a Romāniei “Eminescu” - 150 de ani de la naştere.

La Grupul Editorial “Litera” apare ediţia a III-a revăzută şi adăugită a cărţii “Acum şi in veac” (Colecţia Biblioteca şcolarului).


 

2001

La editura Litera Internaţional şi Grupul Editorial Litera apare ediţia a IV-a, revăzută şi adăugită a cărţii “Acum şi in veac” (Colecţia Biblioteca şcolarului, serie nouă) şi ediţia a II-a revăzută şi adăugită a cărţii “Strigat-am către tine” (Colecţia Biblioteca de aur, serie nouă).


 

2002

 

Pagini

Speciale (I)

La editura Litera Internaţional – Volum Ontologic de autor 550 pagini – “Cartea Vietii Mele” (Colecţia Biblioteca de aur, serie nouă). Cartea va apare īn viitor şi pe Internet.


Dedicatie: prietenului meu, Andrei Strambeanu

Gandacul de Colorado

Clopotul (fără limbă)

Poezii

Consumatorul de onoruri

 

Pagini

Speciale (II)

 

HOME


Muzica Populara  Romāneasca

Hora Stacatto

Hora moldoveneasca

Calusarii

Suita instrumentala

Hora dela Clejani

Doina din Banat