POVESTIRE DESPRE SFANTUL EFREM SI MARELE VASIILE
(28 Ianuarie)
Fratilor, vreau sa
fac povestire despre dumnezeiescul Vasilie si despre Efrem Sirul, macar ca pe
unele le stiti si pe altele le-ati auzit.
Efrem fericitul si
pururea pomenitul, pe cand era in pustie, instiintandu-se despre lucrurile cele
minnunate ale Parintelui nostru Vasilie, pe de o parte vazandu-le din luminarea
Duhului Sfant, iar pe de alta parte, cunoscandu-le din dragoste si din
intrebare, se ruga lui Dumnezeu cu osardie, ca sa-i descopere lui in ce fel
este marele Vasilie. Si, in vis, a vazut un stalp de foc, al carui cap ajungand
la cer, auzea un glas, zicandu-i : " Efrem, Efrem, in ce chip vezi acest
stalp de foc, in acest fel e Vasilie ".
Deci, indata,
cuviosul Efrem, luand cu sine talmaci, de vreme ce nu stia greceste, a mers in
Cezareea, la praznicul Aratarii Domnului la Iordan si, privind in taina de
departe, a vazut pe Sfantul vasilie mergand la biserica cu multa slava,
imbracat in haine luminoase si clerul ce era imprejurul lui, tot asa, in
vestminte luminoase. Si, intorcandu-se catre talmaciul care-l insotea, Efrem
i-a zis : " Mi se pare ca in zadar ne-am ostenit, frate, pentru ca acesta,
fiind intr-o asemenea stare, nu este precum l-am vazut ".
Si intrand in
biserica, a stat intr-un colt, la loc ascuns, si zicea singur intru sine :
" Noi, in pustie, sufereind greutatea zilei si zaduful, nimic n-am sporit,
iar acesta, fiind intru cinstire omeneasca, este stalp de foc. Ma minunez
".
Asa gandind el,
s-a instiintat despre dansul, prin Duhul Sfant, Marele Vasilie, care a trimis
la dansul pe arhidiaconul sau, zicandu-i : " Sa mergi la usa bisericii,
cea dinspre apus, ca vei afla acolo un monah, stand in coltul bisericii,
dimpreuna cu un altul, cu barba scurta si mic de stat, si vei zice lui : Vino
si sa intri in altar, ca te cheama Arhiepiscopul ". Iar arhidiaconul, cu
multa osteneala impingand poporul, a ajuns unde statea Cuviosul Efrem, si i-a
zis : " Parinte, blagosloveste, sa mergi si sa intri in altar, ca te
cheama Arhiepiscopul ".
Iar Efrem, prin
talmaci, intelegand cuvantul Arhiepiscopului, a raspuns celui ce-l chema :
" Ai gresit, frate, pentru ca noi suntem oameni straini, si nu ne stie
Arhiepiscopul ". Si s-a dus arhidiaconul ca sa spuna lui Vasilie acesteta.
In acea vreme, Sfantul Vasilie tocmai citea sfintele carti catre popor. Si a
vazut Cuviosul Efrem o limba de foc graind prin limba lui Vasilie.
Dupa aceea,
Vasilie iarasi a zis arhidiaconului : " Mergi si spune acelui monah strain
: Cinstite Efrem, vino si intra intru Sfantul Altar, ca te cheama Arhiepiscopul
". Si, mergand, arhidiaconul i-a spus, precum i s-a poruncit lui si s-a
mirat de aceasta Cuviosul Efrem si a proslavit pe Dumnezeu. Si, facand metanie,
a zis : " Cu adevarat mare este Vasilie, cu adevarat stalp de foc este
Vasilie, cu adevarat Duhul Sfant vorbeste prin gura lui ".
Si a rugat pe
arhidiacon ca sa vesteasca Arhiepiscopului, ca dupa savarsirea Sfintei Slujbe,
la loc osebit, vrea sa i se inchine si sa-l sarute pe el. Deci, savarsindu-se
Sfanta Slujba, a intrat Sfantul Vasilie in incaperea pentru paza vaselor si
chemand pe Cuviosul Efrem, i-a dat lui, intru Domnul, sarutare si i-a zis :
" Bine ai venit, Parinte, cel ce ai inmultit ucenicii lui Hristos in
pustie si ai gonit dracii, cu puterea lui Hristos. Pentru ce ai indurat atata
ostetneala, ca sa vezi un om pacatos ? Sa-ti dea tie plata Domnul, pentru
osteneala ta ".
Iar Efrem, prin
talmaci, raspunzand lui Vasilie, i-a spus cele ce in inima lui erau pregatite.
Si s-a impartasit cu Preacuratele Taine, din sfintele maini ale lui Vasilie.
Dupa aceasta, ospatandu-se ei, a zis Cuviosul Efrem catre Sfantul Vasilie :
" Parinte preacinstite, un dar cer de la sfintia ta, sa-mi dai, si aceasta
prin lucrarea Duhului Sfant, sa mi se daruiasca mie ". Iar Marele Vasilie
i-a zis lui : " Spune cele ce-ti sunt trebuincioase, ca mult iti sunt
dator, pentru osteneala ce ti-ai dat, cu atata cale pana la mine ".
Si i-a zis lui
cinstitul Efrem : " Stiu, Parinte, ca toate cate le vei cere de la
Dumnezeu, iti da tie. Deci, vreau ca sa te rogi bunatatii Lui, sa-mi dea mie sa
vorbesc greceste ". Iar el a raspuns : " Mai presus de puterea mea
iti este cererea, dar, de vreme ce, cu buna nadejde ceri, cinstite Parinte si
povatuitorule al pustiei, sa mergem in biserica Domnului, si sa ne rugam catre
Domnul, Care puternic este sa asculte rugaciunea ta, pentru ca scris este :
" Voia celor ce se tem de El va face si rugaciuinea lor va auzi si-i va
mantui pe ei" ".
Si, fiind la vreme
cuviincioasa, au facut rugaciune indelung in biserica. Apoi, a zis Marele
Vasilie : " Pentru ce, cinstite Parinte, nu primesti sfintire de preot,
vrednic fiind ? "Raspuns-a lui prin talmaci : " Fiindca pacatos sunt,
stapane ". Raspuns-a lui Sfantul vasilie : " O, de as avea eu numai
pacatele tale ! ".
Si i-a zis lui :
" Sa facem metanie ". Si ingenuchind ei la pamant, si-a pus marele
arhiereu mana sa pe capul Cuviosului Efrem si a zis cu glas mare rugaciunea cea
de hirotonire preoteasca. Apoi a zis catre Cuviosul : " Porunceste acum ca
sa ne ridicam de la pamant ".
Si s-a limpezit
limba lui Efrem si a zis in limba greceasca : " Mantuieste, miluieste si
ne pazeste pe noi, Dumnezeule, cu darul Tau ".
Si s-a implinit
scriptura : Atunci va sari schiopul ca cerbul si limpede va fi limba gangavilor
". DEci au proslavit toti pe Dumnezeu, Cel ce-a limpezit limba lui Efrem
in vorba greceasca.
Apoi a petrecut
Cuviosul Efrem trei zile la Sfantul Vasilie, veselindu-se duhovniceste. Si asa,
Arhiepiscopul sfintindu-l pe el preot, iar pe talmaciul lui diacon, i-a
slobozit pe ei cu pace, slavind pe Dumnezeu de cele ce au vazut si au auzit,
precum li se spusese lor.
Dumnezeului
nostru, slava ! Amin.