INVĂŢĂTURA
DE CREDINŢĂ CREŞTINĂ ORTODOXĂ
DESPRE ACATISTE SI PARACLISE
282. Ce sunt Acatistele?
Acatistele sunt rugaciuni prin care cerem mai ales mijlocirea Sfintilor pe
langa Dumnezeu, spre a ne ajuta sau a ne izbavi la vreme de nevoie si de necaz.
Ele nu fac parte din randuiala celor sapte Laude si nici din celelalte slujbe
ale sarbatorilor de peste an, ci se citesc la orice vreme, in afara ceasurilor
de slujba ale Bisericii, la cererea credinciosilor si pentru feluritele lor
nevoi. Se numesc acatiste (in greceste ahatistos), pentru ca in timpul lor nu
stam jos in strane, ci in picioare sau in genunchi in fata icoanei sfantului
spre care ne indreptam rugaciunile noastre.
Acatistele sunt alcatuite din mai multe cantari de lauda si de rugaciune catre
Mantuitorul, Sfanta Fecioara sau alti Sfinti. Aceste cantari poarta numele de
condace si icoase. Fiecare icos se termina cu Bucura-te, mireasa, pururea
fecioara (sau Bucura-te, sfinte... etc) si fiecare condac se termina cu Aliluia
pe care il repeta strana.
Cel mai vechi si mai insemnat si mai mult folosit dintre acatiste este
Acatistul Maicii Domnului, sau al Bunei-Vestiri, compus din 25 de cantari de
lauda catre Sfanta Fecioara. A fost alcatuit de Patriarhul Serghie al Constantinopolului
(+386). Se citeste mai ales la Utrenia din Sambata a cincea a Postului Mare,
adica la denia de Vineri seara. Randuiala lui o aflam in Ceaslov. Tot acolo mai
aflam si alte acatiste, ca Acatistul Domnului nostru Iisus Hristos si Acatistul
Sfantului Nicolae. In Ceaslovul cel Mare si Acatistier se gasesc si alte
acatiste pentru sarbatori mari si pentru sfintii cei mai insemnati, ca de
pilda: Acatistul Sfintei Cruci, Acatistul Adormirii Maicii Domnului, Acatistul
Sfantului Ioan Botezatorul, Acatistul Sfintilor Apostoli, Acatistul Sfantului
Gheorghe, Acatistul Sfantului Ioan cel Nou de la Suceava s.a. In timp mai
apropiat s-au alcatuit, dupa modelul acatistelor vechi, acatiste pentru mai
toti sfintii, care sunt patroni sau hramuri de biserici, sau ale caror sfinte
moaste le avem in tara, ca de pilda: Acatistul Sfintilor Ioachim si Ana,
Acatistul Cuvioasei Maicii noastre Parascheva, Acatistul Sfintei Filofteia,
Acatistul Sf. Pantelimon, Acatistul Sfintilor Trei Ierarhi, Acatistul Prea
Cuviosului Parintelui nostru Dimitrie cel Mare din Basarabi, Acatistul Sf.
Ierarh Calinic de la Cernica, al Sfantului Iosif de la Partos, al Sfintilor
Marturisitori Visarion si Sofronie si al Mucenicului Oprea, al Sfintilor
lerarhi lorest si Sava s.a.
In bisericile de mir, slujba Acatistului se face de obicei in zilele de luni,
miercuri si - mai ales - vineri seara, precum si in ajunul sarbatorilor
sfintilor in a caror cinste e alcatuit Acatistul, fie inainte, fie dupa
Vecernie. La manastiri se face dimineata, intre Utrenie si Ceasuri.
La Acatist aducem: pomelnicul viilor, pentru care ne rugam, tamaie si untdelemn
si le dam preotului. Acatistele se pot citi insa si acasa, de catre fiecare
credincios.
283. Ce sunt Paraclisele?
Sunt slujbe asemanatoare Acatistelor, prin care rugam pe Sfanta Fecioara sau pe
alti Sfinti sa se faca solitori ai nostri pe langa Dumnezeu, spre a ne izbavi
de necazuri si nevoi. (Cuvantul grecesc parahlisis, inseamna invocare, chemare,
rugaciune, mijlocire). Paraclisele se citesc «la toata scarba sufletului si la
vreme de nevoie» (Ceaslovul).
Sunt alcatuite din rugaciunile incepatoare obisnuite, urmate de tropare si
condace. Partea de capetenie o formeaza canonul complet de noua ode sau
cantari. Dupa acesta se citeste Evanghelia si se fac ectenii staruitoare, ca la
Litie.
In ceasloavele mai noi, avem doua Paraclise catre Prea Sfanta Nascatoare de
Dumnezeu, iar in ceasloavele mai vechi se afla Cinstitul Paraclis al Sfantului
Mormant587 (Ceaslovul, tiparit la Manastirea Neamtu, 1874).
In biserici si mai ales la manastiri slujba Paraclisului se impreuna cu cea a
Litiei, seara, in ajunul sarbatorilor.
Paraclisele se pot citi si acasa, de fiecare credincios, ca si Acatistele.
Back to: “Catehism”