INVĂŢĂTURA
DE CREDINŢĂ CREŞTINĂ ORTODOXĂ
DESPRE PORUNCILE BISERICESTI
31. Cum se numesc poruncile privitoare la indatoririle
credinciosilor fata de Biserica si cate sunt?
Se numesc porunci bisericesti si sunt noua.
32. Care este intaia porunca bisericeasca?
Sa ascultam cu evlavie Sfanta Liturghie in fiecare duminica si sarbatoare.
33. Ce invata aceasta porunca?
Aceasta porunca talcuieste porunca a patra dumnezeiasca, aratand felul in care
sunt datori crestinii sa praznuiasca zilele de sarbatoare. Ea cere crestinului
sa se roage lui Dumnezeu, precum spune Sfantul Apostol Pavel: „Rugati-va
neincetat” (I Tes. 5,17), fiindca rugaciunea este
mijlocul cel mai potrivit de a infatisa inaintea lui Dumnezeu gandurile si
simtamintele religioase, de a-I multumi pentru binefacerile primite si a-I cere
ajutorul pentru diferitele trebuinte cinstite ale vietii. Rugaciunea sa fie
facuta cu infrangerea inimii si cu smerenie, caci „Inima
infranta si smerita Dumnezeu nu o va urgisi” (Ps. 50, 18).
Fara smerenie nu este cu putinta adevarata credinta crestina, iar fara credinta
nu este cu putinta a placea lui Dumnezeu.
Porunca aceasta il indatoreaza pe crestin la rugaciune zilnica, iar in zilele
de sarbatoare, sa ia parte la sfintele slujbe randuite de Sfanta noastra
Biserica Ortodoxa.
34. Care este a doua porunca bisericeasca?
Sa tinem toate posturile de peste an.
35. Ce invata aceasta porunca?
Porunca postului o gasim in Sfanta Scriptura. Timpul pentru indeplinirea
acestei indatoriri il hotaraste insa Biserica, prin porunca aceasta. Postul
este mijloc potrivit pentru infranarea poftelor rele, pentru biruirea ispitelor
si pacatelor, precum si pentru staruirea in rugaciunea curata. Folosul postului
este propasirea in virtute.
36. Care este a treia porunca bisericeasca?
Sa cinstim pe slujitorii bisericesti.
37. Ce invata aceasta porunca?
Aceasta porunca invata ca e de datoria crestinului a da cinstire celor ce fac
parte din starea preoteasca, deoarece acestia sunt slujitori ai sfintelor
altare, propovaduitori ai cuvantului dumnezeiesc si rugatori catre Dumnezeu.
Indeosebi se cuvine aceasta cinstire duhovnicului, care-1 povatuieste pe
crestin in scaunul Sfintei Marturisiri si care, cu puterea primita de la
Dumnezeu, ii da dezlegare de pacate.
Sfantul Apostol Pavel spune: „Va mai rugam, fratilor, sa cinstiti pe
cei ce se ostenesc intre voi, care sunt mai-marii vostri in Domnul si va
povatuiesc; si pentru lucrarea lor, sa-i socotiti pe ei vrednici de dragoste
prisositoare” (I Tes. 5, 12-13) si „Ascultati
pe mai-marii vostri si va supuneti lor, fiindca ei privegheaza pentru sufletele
voastre, avand sa dea de ele seama, ca sa faca aceasta cu bucurie, si nu
suspinand” (Evr. 13,17). „Preotii,
care isi tin bine dregatoria, sa se invredniceasca de indoita cinste, mai ales
cei care se ostenesc cu cuvantul si cu invatatura” (I Tim. 5,
17).
38. Care este a patra porunca bisericeasca?
Sa ne spovedim si sa ne impartasim in fiecare dintre cele patru posturi mari de
peste an, sau, daca nu putem, cel putin o data pe an, in postul Sfintelor
Pasti.
39. Ce invata aceasta porunca?
Prin Sfanta Taina a Botezului, omul se curata de pacatul stramosesc si de orice
alt pacat savarsit pana atunci. In timpul vietii, insa, ispitele il pot duce
mereu pe crestin la calcarea voii lui Dumnezeu, adica la savarsirea de pacate.
Pentru a-i da crestinului putinta sa se curete de pacatele savarsite dupa
Sfantul Botez si sa se impartaseasca cu vrednicie cu Sfantul Sau Trup si Sange,
Mantuitorul a asezat Taina Sfintei Marturisiri.
Porunca a patra bisericeasca arata, deci, datoria crestinului de a-si marturisi
pacatele inaintea duhovnicului, pentru a fi dezlegat de ele si pentru a se
putea impartasi cu vrednicie cu Sfantul Trup si Sange al Mantuitorului, spre
dobandirea fericirii vesnice.
De scaunul marturisirii se poate apropia crestinul oricand simte trebuinta de
a-si usura sufletul de pacate. Biserica, la randul ei, cere crestinului, prin
aceasta porunca, sa se marturiseasca in fiecare dintre cele patru posturi de
peste an. Daca totusi nu i-ar fi cu putinta, atunci macar o data pe an, si
anume in postul Sfintelor Pasti, crestinul trebuie neaparat sa se marturiseasca
si sa se impartaseasca.
Porunca aceasta cere si bolnavilor dupa trup sa-si curete sufletul de pacate
prin Taina Sfintei Marturisiri si sa primeasca Sfanta Impartasanie, mai intai
primind insa Taina Sfantului Maslu.
Despre folosul acestei porunci Sfantul Apostol Pavel spune: „Daca
marturisim pacatele noastre, El este credincios si drept, ca sa ne ierte
pacatele si sa ne curateasca pe noi de toata nedreptatea”
(I Ioan 1, 9).
40. Care este a cincia porunca bisericeasca?
Sa ne rugam pentru ocarmuitorii nostri.
41. Ce invata aceasta porunca?
Aceasta porunca invata ca este de datoria crestinului sa se roage lui Dumnezeu
de ajutor pentru toti cei ce se ingrijesc de binele sau vremelnic si vesnic.
Astfel, Biserica cere sa ne rugam pentru patriarh, mitropolitul sau episcopul
eparhial si intreg clerul, pentru ocarmuitorii tarii si pentru toti cei care
fac bine Sfintei Biserici si se straduiesc sa intareasca credinta ortodoxa.
Sfantul Apostol Pavel spune: „Va indemn, deci, inainte de toate, sa faceti
cereri, rugaciuni, mijlociri, multumiri, pentru toti oamenii..., ca sa petrecem
viata pasnica si linistita, intru toata cuviosia si buna cuviinta, ca acesta
este lucru bun si primit inaintea lui Dumnezeu, Mantuitorul nostru”
(I Tim. 2,1-3). Crestinul sa nu uite in rugaciunile sale nici pe cei trecuti
din viata aceasta, caci rugaciunile celor vii le folosesc mult celor raposati.
Invatatura acestei porunci se desprinde din porunca dragostei fata de
aproapele.
42. Care este a sasea porunca bisericeasca?
Sa tinem posturile pe care le-ar orandui episcopul sau mitropolitul locului, in
vreme de primejdii, de boli sau de necazuri.
43. Ce invata aceasta porunca?
In anumite imprejurari, chiriarhii locului au dreptul si datoria sa randuiasca
zile deosebite de post si rugaciune, iar crestinii au datoria sa le tina cu
toata curatia inimii, fiind spre folosul lor. Pe cand Sfantul Apostol Petru se
gasea inchis de Irod, „se facea necontenit rugaciune catre
Dumnezeu pentru el, de catre Biserica” (Fapte 12, 5)
si ingerul Domnului l-a izbavit.
44. Care este a saptea porunca bisericeasca?
Sa nu citim cartile ereticilor.
45. Ce invata aceasta porunca?
Sfanta noastra Biserica Ortodoxa, avand de la Dumnezeu chemarea sa calauzeasca
pe crestini pe drumul dreptei invataturi, are datoria sa atraga luarea-aminte a
acestora asupra tuturor lucrurilor care i-ar putea abate de la acest drum.
Astfel, prin porunca aceasta le cere celor care nu sunt intariti in cunoasterea
si intelegerea cuvantului dumnezeiesc sa se fereasca de citirea cartilor
potrivnice credintei adevarate, cum sunt cele ale ereticilor, spre a nu fi
amagiti de invataturi pierzatoare de suflet (I Tim. 4, 7), ci sa se hraneasca „cu
cuvintele credintei si ale bunei invataturi” (I Tim. 4,
6).
46. Care este a opta porunca bisericeasca?
Sa nu instrainam, nici sa folosim spre scopuri straine, lucrurile bisericesti
sau averea Bisericii.
47. Ce invata aceasta porunca?
Biserica foloseste lucrurile si bunurile sale la savarsirea sfintelor slujbe, la
sustinerea asezamintelor sale si la savarsirea de fapte bune (Fapte 11, 29-30).
Instrainarea acestor lucruri sau intrebuintarea lor spre folosul propriu aduce,
deci, paguba Bisericii, iar pentru cei care se fac vinovati de astfel de fapte,
inseamna pacat, caci porunca a opta dumnezeiasca spune: „sa
nu furi”.
48. Care este a noua porunca bisericeasca?
Sa nu facem nunti si ospete sau alte petreceri in timpul posturilor.
49. Ce invata aceasta porunca?
Biserica a randuit anumite zile in care crestinii sa praznuiasca cele mai
insemnate evenimente din viata Mantuitorului si a sfintilor. Acestea, fiind
unele de bucurie, iar altele de intristare, de buna seama ca cele dintai vor fi
praznuite cu bucurie sufleteasca, iar celelalte, cu intristare si cu infranare
trupeasca si sufleteasca.
Prin porunca aceasta, Biserica cere crestinului ca in zilele de intristare
aratate de ea, in zilele de post, sa nu faca nunta si petreceri, care sunt
prilej de veselie si, in genere, sa nu ia parte la bucurii si placeri.
Implinirea acestei porunci sporeste crestinului evlavia si dragostea fata de
Dumnezeu.
50. Ce sunt legile civile?
Acestea sunt legile date de stat, pentru buna carmuire si indrumare a poporului
pe calea binelui obstesc si pentru continua inflorire a vietii acestuia. La
intocmirea lor, autoritatea statului tine seama de vointa si de trebuintele
poporului.
Sfanta noastra Biserica invata pe credinciosii sai sa se supuna intru totul
legilor Statului, „caci nu este stapanire decat de la
Dumnezeu; iar cele ce sunt, de Dumnezeu sunt randuite. Pentru aceea, cel ce se
impotriveste stapanirii se impotriveste randuielii lui Dumnezeu. Iar cei ce se
impotrivesc isi vor lua osanda” (Rom. 13, 2). Crestinul va da socoteala
inaintea Dreptului Judecator si pentru implinirea sau calcarea acestor legi. De
asemenea, credinciosii sunt indrumati sa-si implineasca indatoririle lor
cetatenesti fata de Patrie, cu acelasi zel si cu aceeasi ravna ca si pe cele
fata de Biserica.
51. Care este datoria crestinului fata de legi?
Crestinul, ca faptura a lui Dumnezeu, trebuie sa asculte de voia Acestuia,
rostita prin legile date, caci numai asa isi poate intocmi o viata cinstita
si-si poate dobandi mantuirea sufletului. Legea, prin insasi fiinta ei, cere
doar ascultare si nu sta in bunul plac al cuiva sa i se supuna sau nu. Este
drept ca uneori se intampla ca legea sa fie calcata. Dar crestinul nu trebuie
sa faca aceasta in chip premeditat; el ramane supus legii chiar si atunci cand
o calca. Porunca launtrica prin care legea morala cere crestinului sa faca sau
sa nu faca ceva se numeste datorie morala. Aceasta nu este altceva decat
trebuinta pe care o simte credinciosul inauntrul sau de a implini voia lui
Dumnezeu si a ocoli cele potrivnice ei, fara ca libertatea voii sa-i fie
ingradita cu ceva. Cum poate insa implini legile si evita calcarea lor, aceasta
i-o spune fiecaruia cugetul sau constiinta sa morala.
Back to: “Catehism”