Pãrintele ARSENIE PAPACIOC

"A iubi pe Dumnezeu înseamnã sã stii sã jertfesti totul pentru El."

«Pãrintele de la Marea Neagrã» este un om de poveste! Iatã povestea unui armân de-al lui despre dânsul:

[http://www.multimania.com/armanami/BanaArm/nr15/papacioc.html]

Motto:

"Maca nu ai un plimatco (pramatico; duhovnic), cu dureari s-lu caftsã."

[staretslu Vasile di Poiana a Merlui]

Ma nãinti cu vãrnã ndoi anj, anda earam la unã conferintsã iu s-azbura ti natsionalismul romãnescu (tsãnutã di Marcel Petrishor), avdzãi ti prota oarã numa a preftului Arsenie Papacioc. Dauã lucri mi minarã tu mastea a preftului, zughrãpsitã di zburãtor: arãzga a lui armãnea-scã shi namea a lui di erou di leghendã a personagilui (a curi-lj si alãvda purtaticlu a lui fãrã cusuri dit chirolu anda eara tu ahapsea a Aiudlui). Earam mãrit cã un di arãzga a noastã eara alãvdat ti morala a lui lutsitã shi ti haracterlu a lui chibar.

Niheam ma amãnat perieryia (curiozitatea) ta sã "shtiu" cãt ma multu di aestu om ãnj fu datã di zughrãpserli fapti a preftului Arsenie di cãtrã Andrei Pleshu (cari-l lughursea Arsenie Papacioc ca hiindalui "una dit nai ma nimãlãxiti masti a monahismului contemporan" shi Andrei Scrima (cari-lj fu "hilj" tu pistea di plimatco al Arsenie Papacioc) Andrei Scrima zbura di "vãrtoasa clirunumsiri di banã tinjisitã dit tricutlu laic" a cãlughãrlui Arsenie. Acã aflam ma multi texti di icã ti Arsenie Papacioc earam multu niefhãristisit; nu aflam aproapea tsiva di bana a lui, di istoria a lui personalã. Tsiva di arãzga a lui armãnã sh- tsiva ti tricutlu a lui di legionar. "Mash" urminii di plimatco. Earam nvirnat shi di purtaticlu a meu prit cari cãftam ta s-intru tu tricutlu a alushtui om di tutã lumea alãvdat sh-cari om aveam vrearea sã-nj hibã oaspi. Tut tsi yivãseam di el ãnj si pãrea cã eara multu psãn sh-fãrã sã-nj dizleagã personalitatea a lui. Mintimen, itru, mplin di vreari ti atselj cari caftã urminii di la plimatco, cu ncreadiri, caldu, bun psiholog; ama "nãpoi impersonal." Iavea tsi spunea Andrei Scrima: "Atsea tsi easti caracteristic ti pãrintili spiritual easti ashtirdzearea a vidzutãljei personalã. Cu cãt nedz nãinti ma multu pi cali, cu ahãt ma multu ti dipãrtedz; cu cãt intsrã tu aver, ti eleftiriseshtsã di tini singur-tsã (...). Ama aestã impersonalizari (...) nu dutsi la scãdeari; mea easti calea di intrari tu adeti, tsi va dzãcã, tu universul spiritual. S-eshtsã impersonal, tu aestu contextu shi tu aestã noimã, easti s-pots s-ai filcã-treatsiri la universal; ca atari nu mata pãrãstiseshtsã - sh-nu tsã sã ma poati, va dzãcã, s-tsã sã caftã isapi ti amintãrli, ti adrãrli, ti ãncãrfuserli, sh-piriursirli (limitãrli) di multsami.(...) Prit impersonalizari, nu caracteristiclu a tãu easti cãtighursit, nu piriursirli, nu mardzinjli cari ti fãniursescu tini ca persoanã, ca insu, mea piriursirli. Mardzinjli mutre-scu tut tsi tsãni di plazmã, di fãpturã (...) Piriursirli ama nã aspun di tinjia andicra di isãsh piriursirli a noasti, uspitlãchea cu eali, creashtirea a agzotiljei a lor ti piriursiri." [(1), pag. 41-42, 45].

Noima idealã a uspitsãljiljei easti "anãngãsãirea a unlui pi alantu, tsi yini dit dauli pãrtsã ti nchiuluiri" shi nitsi cum ta sã s-facã isapea a exumuluyiilor (confesãri) shi a slãbintsãlor a alantui (ashi cum s-tihiseashti tu unã ceareii mãlãxitã). Aveam ahurhitã dicara sã-nj ved alathusea shi s-ãnj apudhixescu cã impersonalizarea a preftului Arsenie nu eara tsiva cu vreari di la el mea eara mash unã catortosi a " eleftirusiriljei di el isãsh". Tutnãoarã aestã impersonalizari eara shi un tãmãsit atu ti preftul Arsenie ti dutsearea pãnã tu mardzinea a sartsinãljei a lui di plimatco. Cãtse di multi ori s-tihiseashti ca isturia personalã a unui om a bisearicãljei (cu ahãt ma multu atumtsea cãndu easti zborlu di un plimatco) s-hibã unã apuhie di ãnchidicari ti pistimenj. Preftul arhimandrit Arsenie Papacioc s-amintã tu 15-li di Agustu 1913, tu hoara Perietsi, Ialomitsa. Tu 15-li di Agustu s-yiurtiseashti "Adurnjirea ali Maica a Domnului".

Noti:

1 Andrei Scrima: "Timpul rugului aprins". 1996.

2. Duhovnici români în dialog cu tinerii", tom II.

Alexandru GICA

______________________________________________________

Texte publicate în volme sau reviste:

Scrisori cãtre fiii mei duhovnicesti (Editura Mãnãstirii Dervent, Constanta, 2000).

Duhovnici români în dialog cu tinerii (Editura Bizantinã, Bucuresti, 1997).

La Mãnãstire te desfiintezi ca personalitate omeneascã în personalitate ângereascã - interviu, în Epifania, noiembrie-decembrie 1997.

Despre Euharistie si împãrtãsirea cu Sfintele Taine - interviu, în Epifannia nr.2 / 1998.

Alte texte, inedite:

Convorbirea cu Pãrintele Teofil Pãrãian de la Mãnãstirea Brâncoveanu de la Sâmbãta de Sus

HOME