MAICA DOMNULUI – OCROTITOAREA NOASTRĂ

Mânăstirea Brâncoveanu, 8 septembrie 1997

Dintre îndemnurile pe care le primim la sfintele slujbe în legătură cu Maica Domnului, cele mai obisnuite sunt să o pome-nim pe Maica Domnului si să o mărim pe Maica Domnului. Suntem îndemnati să o pomenim pe Maica Domnului când ni se spune „Pe preasfânta, curata, preabinecuvântata, mărita, Stăpâna noastră, de Dumnezeu Născătoarea si pururea Fecioara Maria cu toti sfintii să o pomenim", iar noi răspundem cu o rugăciune: „Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieste-ne pe noi".

Îndemnul să o mărim pe Maica Domnului îl primim când ni se spune: „Pe Născătoarea de Dumnezeu si Maica luminii, întru cântări cinstindu-o, să o mărim". De cele mai multe ori, la acest îndemn răspundem cu o alcătuire din veacul al VIII-lea, o alcătuire scrisă de Cosma Melodul si care s-a răspândit în Sfânta noastră Biserică: „Ceea ce esti mai cinstită decât heruvimii si mai mărită fără de asemănare decât serafimii, care fără stricăciune, pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim".

Vorbim cu Maica Domnului si-i spunem: „Da, Maică, te mărim! Te mărim pentru că «esti mai cinstită decât heruvimii»", adică mai cinstită decât cei care sunt în apropierea lui Dumnezeu, fiintele ceresti care se numesc heruvimi si care aduc mărire lui Dumnezeu. Mai sunt si alte fiinte preamăritoare de Dumnezeu, din imediata apropiere a lui Dumnezeu, serafimii. Si zicem către Maica Domnului: „Esti mai mărită, fără de asemănare, decât serafimii". Esti mai presus de heruvimi, esti mai presus de serafimi, pentru că „fără stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul ai născut" si de aceea, pe tine, „Născătoare de Dumnezeu, te mărim".

Astăzi am primit îndemnul să o mărim pe Maica Domnului. Nu ni l-a dat cineva anume, ci ni l-am dat noi, când am zis: „Măreste, suflete al meu, pe ceea ce s-a născut din cea stearpă, pe Fecioara Maria". Oare, împlinim noi cum trebuie acest îndemn? O pomenim pe Maica Domnului cu cuvenită pomenire? O mărim pe Maica Domnului cu cuvenită mărire, ca si când ni s-ar părea că nu spunem destul, că nu simtim destul întru pomenirea si mărirea pe care le aducem Maicii Domnului?

După ce spunem cuvintele acestea de îndemn, zicem: „Străin lucru este maicilor fecioria, străină este si fecioarelor nasterea de fii". Deci două lucruri care nu se potrivesc unul cu altul. Nu se potriveste starea de mamă cu starea de fecioară. Cineva nu poate să fie si fecioară si mamă. Si totusi, cineva a fost si fecioară si mamă. Cine? Maica Domnului! Si zicem: „Străin lucru este maicilor fecioria, străin si fecioarelor nasterea de fii, dar întru tine, de Dumnezeu Născătoare, amândouă s-au rânduit". Maica Domnului a născut fiind fecioară, a rămas fecioară si este pururea fecioară. Este un lucru uimitor pentru noi, un lucru la care poate că noi nu ne-am fi gândit, dar pe care ne învată Biserica noastră să-l gândim: că Maica Domnului este Maică pururea fecioară. Si zicem mai departe, vorbind cu Maica Domnului: „pentru aceasta (pentru că prin puterea lui Dumnezeu s-au rânduit aceste două lucruri întru tine, fecioria si nasterea) toate semintiile pământului, pe tine te mărim".

Astăzi este o zi de bucurie; o zi de bucurie care a început cândva si care nu se sfârseste niciodată. Doi oameni evlaviosi, sfintii, dreptii, dumnezeiestii Părinti Ioachim si Ana, n-aveau copii. Doreau să aibă copii si se rugau lui Dumnezeu să aibă co-pii. Dumnezeu le-a ascultat rugăciunea si le-a dat pe „preasfânta, curata, preabinecuvântata, mărita, Stăpâna noastră, de Dumnezeu Născătoarea si pururea Fecioara Maria". Le-a dat un copil care avea să-L nască pe Mântuitorul. Bucuria aceea, a părintilor care doreau să aibă copil si au primit pe Maica Domnului, nu s-a mai sfârsit până acum si n-o să se mai sfârsească niciodată, pentru că fiica lor este Maica Domnului si este mama noastră, a tuturor.

La slujba de astăzi, de la Sărbătoarea Nasterii Maicii Domnului, si în toate zilele următoare, până la 15 septembrie, spunem la sfintele slujbe si cuvintele acestea, vorbind cu Maica Domnului: „Nasterea ta, de Dumnezeu Născătoare, bucurie a vestit la toată lumea. Că din tine a răsărit Soarele dreptătii, Hristos Dumnezeul nostru. Si dezlegând blestemul a dat binecu-vântare, si stricând moartea ne-a dăruit nouă viată vesnică". Îi spunem Maicii Domnului că nasterea ei a vestit bucurie la toată lumea. Toti cei care credem în Maica Domnului ne bucurăm că stim de Maica Domnului, ne bucurăm că o avem pe Maica Domnului apropiată nouă, ne bucurăm că o avem pe Maica Domnului ajutătoare nouă, ne bucurăm că o avem pe Maica Domnului ocrotitoare nouă, ne bucurăm că o avem pe Maica Domnului mijlocitoare pentru noi, ne bucurăm că o avem pe Maica Domnului rugătoare pentru noi.

Toate bucuriile credintei noastre, toate bucuriile crestine: bucuria de Domnul Hristos, bucuria de învătătura Domnului Hristos, bucuria din Jertfa Domnului Hristos, bucuria din Învierea Domnului Hristos, bucuria din Înăltarea la cer a Domnului Hristos, bucuria din gândul la cea de-a doua venire a Domnului Hristos, bucuria din tot ce stim despre Domnul Hristos, bucuria din Sfânta Liturghie pe care ne-a lăsat-o Domnul Hristos, bucuria din Sfânta împărtăsire cu Sfintele Taine, cu Trupul si Sângele Domnului Hristos, toate acestea, într-un fel, vin prin Maica Domnului. Asa că bucurie a vestit nasterea Maicii Domnului la toată lumea.

Noi suntem cinstitori ai Maicii Domnului. De ce o cinstim noi pe Maica Domnului, de ce o pomenim pe Maica Domnului, de ce o mărim pe Maica Domnului? Cel dintâi răspuns la întrebarea aceasta este: „Pentru că asa ne învată Biserica noastră!" Asa ne-am pomenit. Ne-am pomenit în lumea aceasta ca cinstitori ai Maicii Domnului. Am trăit de-a lungul vietii noastre cu gândul la Maica Domnului.

Nu stiu dacă ati băgat de seamă că între rugăciunile de multumire după ce ne împărtăsim cu Sfintele Taine, este si o rugăciune către Maica Domnului, în care se arată ce trebuie să credem noi, să simtim noi, în legătură cu Maica Domnului: „Preasfântă Stăpâna mea, de Dumnezeu Născătoare". Nu zicem „Preasfântă Stăpâna noastră". Ca si când ni s-ar atrage atentia: „Bagă de seamă, stai în fata Maicii Domnului si spui cuvinte care te privesc pe tine". Nu te interesează ce zic altii, ce gândesc altii. Tu, preasfântă Stăpâna mea, Născătoare de Dumnezeu. Deci te stiu Născătoare de Dumnezeu si Stăpână, dar Stăpâna mea. „Preasfântă Stăpâna mea, de Dumnezeu Născătoare, care esti lumina întunecatului meu suflet". Lumină întunecatului meu suflet... Deci o socotim pe Maica Domnului lumină. De ce? Pentru că fiind Maica Luminii, Maica Domnului Hristos, este si ea lumină. Deci, „Preasfântă Stăpâna mea, de Dumnezeu Născătoare, care esti lumina întunecatului meu suflet, nădejdea, acoperământul, scăparea, mângâierea si bucuria mea".

Ce să fie Maica Domnului pentru noi? Nădejde. Încă o nădejde! De ce? Pentru că avem ajutorul Maicii Domnului. Si dacă stim de ajutorul Maicii Domnului, de ocrotirea Maicii Domnului, de acoperământul Maicii Domnului, de mijlocirea Maicii Domnului si de rugăciunile Maicii Domnului, avem un plus de nădejde. Maica Domnului este nădejde: "Toată nădejdea mea spre tine o pun Maica lui Dumnezeu, păzeste-mă sub sfânt acoperământul tău".

Ce mai este Maica Domnului? Acoperământ. Ce înseamnă „acoperământ"? Nu că stă Maica Domnului cu ceva întins deasupra noastră, ci că Maica Domnului este apărătoarea noastră. Ne scoate din primejdii, ne apără de rele. „Apărătoare Doamnă, pentru biruintă multumiri, izbăvindu-ne din nevoi, aducem tie, Născătoare de Dumnezeu" care esti apărătoare pentru noi.

Nădejdea, acoperământul, scăparea, adică un fel de refugiu al nostru. Maica Domnului este o mângâiere pentru noi. Câtă vreme ne trăiesc părintii, câtă vreme ne trăieste mama, parcă avem pe cineva. Chiar dacă ne-am putea gândi vreodată că ne-ar părăsi toată lumea, mama nu ne părăseste.

Mi-aduc aminte, a fost odată la noi la mânăstire o împrejurare mai grea si mama a zis: „Apoi, dacă nu mai poti sta aici, să vii acasă, că doar tu ai unde veni". E ceva atât de înduiosător... Vedeti ce înseamnă inima de mamă? Nu te lasă niciodată. Te lasă altii, nu te vor, te ocolesc, te resping, te marginalizează, te împing, te asupresc. Asa ceva nu poate face mama! Pot face străinii, dar cine are inimă de mamă, nu poate. „Apoi tu, dacă nu mai poti sta aici, să vii acasă că doar tu ai unde veni...". Dacă mama cea pământească poate face asa ceva, gânditi-vă la Maica Domnului! Maica Domnului să ne părăseas-că vreodată? Se poate cumva să ne părăsească Maica Domnului? Nu se poate! De ce nu se poate? Pentru că este mamă, pentru că are inimă de mamă. Noi zicem „Maica Domnului" ca si când am zice un titlu. Or, noi trebuie să stim că Maica Domnului este mamă. Si nu este mamă numai pentru Domnul Hristos, este mamă pentru toti cei care vrem s-o avem de mamă.

Maica Domnului ne cheamă la Domnul Hristos, ne cheamă să fim aproape de Domnul Hristos. Domnul Hristos ne este binevoitor, vrea să ne ocrotească asa cum găina îsi întinde aripile peste puii ei. Ati văzut clostile, cum îsi adună, seara, puisorii în jurul lor, cum îi acoperă si le dau căldură din trupurile lor? Asa face mama closcă, asa face mama mamă si asa face Maica Domnului: ne duce la Domnul Hristos si ne recomandă si pe noi, cum i-a recomandat pe cei de la Nunta din Cana Galileii, care nu mai aveau vin si cărora Domnul Hristos le-a făcut vin din apă (cf. Ioan 2). De ce? Pentru că a mijlocit Maica Domnului. Sigur că ne ajută Dumnezeu în primul rând. Dar, de multe ori ne gândim că suntem păcătosi si că nu suntem vrednici să se ocupe Dumnezeu de noi. Dumnezeu nu ne lasă niciodată! Nu ne lasă niciodată, prin oricât de grele împrejurări am trece. Ori de-am fi bolnavi, ori de-am fi infirmi, ori de-am fi neputinciosi, Dumnezeu nu ne lasă. Nu ne lasă nici Maica Domnului. Maica Domnului este cu noi si ne ajută, ne întăreste, se roagă pentru noi, ne ocroteste si ne mângâie.

"Lumina întunecatului meu suflet, nădejdea, acoperămân-tul, scăparea, mângâierea si bucuria mea". Aceasta este Maica Domnului pentru noi: ne duce la Domnul Hristos, Care a vrut si vrea să ne ocrotească, să ne ajute si să ne acopere cum acoperă găina puii săi. V-as ruga, când mai vedeti câte-o closcă întin-zându-si aripile peste puisorii săi, să vă gânditi că Domnul Hristos a zis: „De câte ori am voit să adun pe fiii tăi, cum adună pasărea puii săi sub aripi" (Luca 13, 34).

Niciodată nu putem fi singuri când Îl avem pe Dumnezeu. Niciodată nu suntem singuri când o avem pe Maica Domnului. Niciodată nu suntem singuri când îi avem pe sfintii lui Dumnezeu. Niciodată nu suntem părăsiti când Dumnezeu este cu noi, când Maica Domnului este cu noi. Stiti cine este părăsit? Acela care vrea să fie părăsit, acela care înjură, acela care minte, acela care fură, acela care face scandal, acela care bea, care se îmbată si face rele-n casă. Acela nu este cu darul lui Dumnezeu si aceluia i-ar putea zice Domnul Hristos: „De câte ori voit-am să vă adun cum adună găina puii săi sub aripi, dar n-ati vrut". Cine vrea să fie cu Dumnezeu, Îl are pe Dumnezeu. Cuvintele lui sunt cuvintele lui Dumnezeu, gândurile lui sunt gândurile lui Dumnezeu, simtirea lui este simtirea lui Dumnezeu.

Să aveti mai multă încredere în Dumnezeu, mai multă încredere în Maica Domnului, mai multă încredere în bunătatea lui Dumnezeu si în bunătatea Maicii Domnului. „Pe Născătoarea de Dumnezeu si Maica Luminii, întru cântări cinstind-o să o mărim". Să o mărim cum a mărit-o Dumnezeu când a ales-o. Să o mărim cum a mărit-o Fiul său când S-a sălăsluit în pântecele ei cel pururea fecioresc. Să o mărim cum a mărit-o îngerul binevestitor care i-a zis: „Binecuvântată esti tu între femei" (Luca 1, 28). Să o mărim cum a mărit-o Elisabeta, plină de Duhul Sfânt, care a zis: „Binecuvântată esti tu între femei si binecuvântat este rodul pântecelui tău" (Luca 1, 42). Să o mărim cum a mărit-o femeia care a ridicat glas din popor si a zis către Domnul Hristos: „Fericit este pântecele care Te-a purtat si fericiti sunt sânii pe care i-ai supt" (Luca 11, 27). Să o mărim cum au mărit-o îngerii si toti sfintii, cum a mărit-o Biserica în toată vremea si să nu ne lăsăm încurcati în gândurile noastre si în simtirile noastre de oameni care nu sunt cinstitori ai Maicii Domnului. Să-i lăsăm în pace, să ne rugăm pentru ei, să-i ocolim când ne spun că nu facem bine când o cinstim pe Maica Domnului.

Sfârsesc aceste gânduri si aceste cuvinte pe care vi le-am spus vouă si mi le-am spus si mie, din care m-am bucurat si eu si din care v-ati bucurat si voi si vă mai zic încă o dată cum a zis mama, Dumnezeu s-o odihnească: „Tu, dacă nu mai poti sta aici, să vii acasă, că ai unde veni". Apoi să stiti că Maica Domnului zice tot asa către noi.

Dumnezeu să ne ajute, Maica Domnului să ne ocrotească si să ne înteleptească, pentru ca să avem bucuria pe care o dă Maica preacurată, Maica bucuriei. Amin!

Mărire Tatălui si Fiului si Sfântului Duh. Amin!

HOME