Obiceiuri si simboluri de Pasti
Luminarea de Inviere.
In noaptea de Inviere multime mare
de popor vine la biserica. Fiecare credincios poarta in mina o luminare, pe
care o va aprinde din lumina adusa de preot de pe masa Sfintului Altar. Aceasta
luminare este simbolul Invierii, al biruintei vietii asupra mortii si a luminii
lui Hristos asupra intunericului pacatului. Multi pastreaza restul de luminare
ramasa nearsa dupa slujba si o aprind in cursul anului in cazul in care au un
mare necaz in casa. La sfirsitul alujbei, preotul imparte tuturor sfintele
pasti, adica piine sfintita, stropita cu vin si cu aghiazma.
Ouale rosii.
Ouale simbolizeaza mormintul
purtator de viata al Domnului nostru Iisus Hristos, care s-a deschis la
Invierea Sa din morti. De aceea, cind sparg ouale prin ciocnire, dar si cind se
intilnesc unii cu altii, crestinii isi spun: "Hristos a inviat! Adevarat a
inviat!". Aceste formule se folosesc numai patruzeci de zile, pina la
Inaltarea Domnului.
Culoarea rosie a oualelor
simbolizeaza singele lui Iisus care s-a scurs pe cruce pentru mintuirea lumii.
Ciocnitul oualelor se face "cap" la "cap". Exista credinta
ca cei care ciocnesc se intilnesc pe lumea cealalta. Cel care sparge oul
celuilalt are voie sa i-l ia. Daca acesta refuza, se spune ca il va minca pe
lumea cealalta stricat si uns cu pacura.
Ouale pot avea si diferite
"modele", pot fi pictate. In functie de zona in care se fac ele se
numesc oua incondeiate, inchistrate, muncite, picate (cu ceara) etc. Ouale
muncite nu se dau de pomana caci nu le primeste Dumnezeu.
Legendele despre ouale rosii sint numeroase. Intr-o serie
din ele, Maica Domnului, haituita, fie face oua rosii pe care le arunca in
spate pentru a-i deruta pe urmaritori, fie transforma pietrele pe care le
aruncau acestia in oua rosii. Alta legenda povesteste ca, la rastignirea lui
Hristos, Sfinta Maria pune un cos de oua sub cruce ca sa-i imbuneze pe soldati,
iar aceasta sint inrosite de singele Mintuitorului. O alta legenda povesteste
ca vestea Invierii lui Iisus a fost primita cu neincredere de unii. O
precupeata care vindea oua in piata a zis: atunci voi crede cind ouale se vor
rosi. Si asa s-a intimplat!
Pasca.
Se coace de catre gospodinele
crestine numai o data pe an, de Sfintele Pasti. Ea are o forma rotunda pentru
ca se crede ca scutecele lui Hristos au fost rotunde. Avind la mijloc o cruce,
pasca este impodobita pe margini cu aluat impletit. In momentul in care se pune
in cuptor, femeile de la tara fac semnul crucii cu lopata pe peretii
cuptorului, spunind: "Cruce-n casa,/ Cruce-n piatra,/ Dumnezeu cu noi la
masa,/ Maica Precista pe fereastra".
Despre originea pascai exista o
legenda care spune ca, in timp ce predica impreuna cu apostolii, Iisus a
gazduit la un om foarte primitor care le-a pus in traista, la plecare, piine
pentru drum fara stirea lor. Intrebindu-l pe Hristos cind va fi pastele,
Mintuitorul le-a spus ca atunci cind vor gasi piine in traista. Cautind
apostolii au gasit in traista ce le pusese acel om. De atunci fac femeile
pasca.
Mielul.
Dupa traditie, in familiile crestine se maninca in zilele de
Pasti carne de miel. Mielul il simbolizeaza pe Mintuitorul nostru Iisus
Hristos, care S-a jertfit pentru pacatele lumii si a murit pe cruce ca un miel
nevinovat.
Pastele mic.
A doua duminica dupa Paste, in
duminica Tomii, in popor se crede ca este Pastele mic sau Matcalaul. In aceasta
zi exista obiceiul prin unele parti ca tinerii sa se "lege frati".
Aceasta se poate face "pe singe", "pe pai", "pe datul
miinilor", "pe par" etc. La "fratia" "pe
par" cei doi (ce vor sa de vina frati sau surate unul cu altul) ingroapa
cite un fir de par, pe care si-l smulg din cap, intr-un loc stiut numai de ei
doi.
Pastele blajinilor.
In cele mai multe locuri, mai ales
in nordul Moldovei, in duminica Tomei se considera ca este Pastele blajinilor
sau al Rohmanilor. Blajinii sint un popor care traiesc departe pe un ostrov pe
unde trece apa Simbetei sau chiar sub pamint, linga rai. Ei ar fi cei care,
atunci cind Moise a despartit Marea Rosie sa treaca evreii, n-au mai apucat sa
iasa. Acestia sint niste oamenii foarte evlaviosi si, evident, blajini.
Rohmanii se intilnesc cu femeile lor numai o data pe an, de Paste. Numai ca, ei
nestiind sa calculeze cind cade acesta, femeile romanilor arunca coji de oua
rosii in riuri pentru a le da de veste ca e Pastele.
Pastele cailor.
In popor expresia "la Pastele cailor" nu avea
intelesul pe care l-a capatat in zilele noastre, si anume cel de
"niciodata", ci insemna "alta data" sau "foarte
rar". Se spune ca, atunci cind Maica Domnului l-a nascut pe Iisus in
iesle, pe cit de linistiti erau boii, pe atit de galagiosi erau caii. De aceea
Maica Precista le-a harazit sa nu se sature de mincare decit o data pe an, la
Inaltare. Atunci este Pastele lor.