2001 -
ANUL CONSTANTIN BRANCUSI
Constantin
Brancusi, este un sculptor roman celebru, unul din primii mari creatori din
arta moderna.
BRANCUSI,
Constantin (Hobita-Pestisani, Gorj, 1876 - Paris, 1957). Urmeaza Scoala de
meserii din Craiova (1894-1998), apoi Scoala nationala de arte frumoase din
Bucuresti (1898-1902), unde pentru scurta vreme l-a avut profesor pe Ion
Georgescu, apoi pe Vladimir C. Hegel. In timpul studiilor realizeaza bustul
Gheorge Chitu, un Cap de expresie, ca si o serie de copii - Ecorseul (impreuna
cu Dr. Gerota), Vitellius, Capul lui Laocoon.
Mai
realizeaza busturile Georgescu-Gorjan (1902) si General Dr. Carol Davila
(1903), asezat mai tarziu (1912) in curtea Spitalului militar din Bucuresti.
In 1904
porneste spre Paris, trecand prin Budapesta, Viena, Munchen (aici sta un timp),
prin Elvetia. Obtinand o bursa in Franta in 1905, se inscrie la Scoala de arte
frumoase, in calsa lui Antonin Mercie. In 1907 este acceptat practician in
atelierul lui Rodin, pe care il va parasi, orgolios si plin de incredere,
comparindu-l pe maestrul sau cu un arbore la umbra caruia iarba nu creste.
Brancusi creeaza acum Portretul lui Nicolae Darascu, Bust de baiat, Cap de
baiat, Dupliciu (1906) apoi Rugaciunea si Portretul lui Petre Stanescu, ce
constituie un ansamblu funerar comandat pentru Buzau (1907).
Artistul
incepe sa fie tot mai sigur de drumul pe care merge. Modelajul fin, sensibil la
efectele luminoase se indeparteaza acum de incidentele de tip impresionist
(Rodin) pentru a incepe, in conditiile afirmarii unor tendinte rationaliste,
intre care cubismul, o lunga lupta pentru surprinderea esentei, a ceea ce este
durabil, sustras clipei. Cumintenia pamantului, o prima versiune a Sarutului
(1907), Somnul (1908), Muza adormita (1909-1910), Pasarea maiastra (1910),
Prometeu (1911), Domnisoara Pogany (serie 1912-1933), Primul pas (1913) sunt
lucrari ce marceaza aplecarea spre valorile artelor arhaice, ale etniilor negre
sau oceanice. In aceasta perioada se imprieteneste cu Modigliani. Un alt
prieten al sau, pictorul Henri Rousseanu, ii spune lui Brancusi profeticele
cuvinte: "...Tu ai transformat anticul in modern". Sculptorul - din
ce in ce mai cunoscut - se bucura de succes si in S.U.A., la New York, unde, in
1913, participa la Expozitia internationala de arta moderna (vezi Armory Show)
si deschide prima sa expozitie personala la "Photo Secession Gallery"
prin grija lui Alfred Stieglitz si Edward Steichen. Expune la manifestarile
gruparilor "Tinerimea artistica", "Arta Romana,",
"Contimporanul" etc. In atelierul sau vor veni sa lucreze mai multi
tineri artisti: Irina Codreanu, Milita Petrascu, Constantin Antonovici, Isamu
Noguchi, George Teodorescu s.a.
Sculptorul
cauta principiile fundamentale ale formei, degajand-o tot mai puternic de
aspectele efemere. Reducerea la structura a formelor organice are loc odata cu
aplecarea spre formele primare, spre orizontul genezei vietii (Principesa X,
1916; Primul strigat, 1917; Nou nascutul, 1920; Domnisoara Pogany, Leda, 1920;
Inceputul lumii, 1924). Seria de "Pasari in vazduh" aduce ideea
ridicarii in spatiu, posibilitatea transcenderii cadrului concret de existenta.
Brancusi reuseste sa anuleze anuleze efectele gravitationale, dematerializand,
printr-o slefuire indelunga, volumele. Alteori - cazul Coloanelor fara sfarsit
dintre 1918-28-ideea de inaltare este asigurata de cresterea pe verticala a
unor modului geometrici. Este o perioada cand sculptorul face schite si pentru
comanda - nerealizata - a maharajahului Yeswart Rao Holkar Bahadur, pentru un
Templu al meditatiei (1933).
Brancusi
vine in Romania dand curs chemarii Ligii nationale a femeilor din Targu Jiu,
care dorea sa inchine un monument eroilor patriei cazuri in timpul primului
razboi mondial. Realizeaza tripticul Masa tacerii, Poarta sarutului si Coloana
fara sfarsit (1937-1938) - capodopera a marelui artist. Aici, ca si in alte
opere, Brancusi regaseste dimensiunile artei populare, ale intregului
patrimoniu cultural romanesc, pe care le-a introdus in atmosfera agitata a
artei moderne. Un clar principiu solar, fundamentand o nevoie de ordine si
ratiune, conduce demersul artistului popular spre aproprierea esentelor
realitatii. Atitudinea constructiva, pozitiva, ce se degaja din aceasta
abordare a fenomenelor vietii face din Brancusi unul din creatorii ce au marcat
decisiv evolutia sculpturii moderne. El propune - un unic ecou in constiinta
artistica a primei jumatati de secol, ecou prelungit prestigios si in arta
zilelor noastre - o decantare si o noua integrare a spiritualitatii si
nensibilitatii. Asceza formelor, fascinatia geometriei impunand o rigoare
carteziana in conceperea spatiului intalnesc aceasta permanenta tensiune
antropocentrista, exprimata cu o caldura, cu o emotionanta intelegere.
Revelatia
stravechii culturi ii ofera nu atat o suma de morfologii - reale fireste, dar
reduse la un pitoresc invocat de unii exegeti ai sai - ci mai ales o structura
morala si filosofica. Preluand elemente de limbaj din zacamantul culturii
populare, Brancusi incarca opera sa de forte miraculoase. Iluminat de cultul
pamandtului patriei si al stramosilor sai, scultorul, "Genius loci al
Romaniei", cum il numea Giulio Carlo Argon, este fascinat de zorii
nasterii omului, descoperind, in fluxul imemorial al vremii, momentele cruciale
ale vietii - nasterea, iubirea, munca, creatia, moartea. Spatiul inchis,
circular, al marilor sanctuare dacice din Muntii Orastiei, masurand curgerea
vremii si mentinand treaz spiritul, este reluat de Brancusi cu dorinta de a
sacraliza un loc, un punct evocator, unde timpurile - trecut, prezent si viitor
- se unifica. Crescand impetuos pe verticala, Coloana ascunde in simplitatea sa
efortul constructiv, pentru a pastra, pur si persistent, sensul inaltarii
umane, aspiratia spre lumina, spre ratiune.
Din
lucrarile lui prezentam:
Ansamblul
monumental de la Târgu Jiu, ridicat in cinstea eroilor morti in primul razboi
mondial. Exprima sentimentul cosmic al lui Brâncusi manifestat prin reuniunea
celor patru elemente fundamentale ale lumii:
·
apa - pornirea de la raul Jiu;
·
pamant - aleea din gradina publica, "Masa tacerii"
incorporeaza pamantul si Calea Eroilor;
·
foc - flacara care asigura triumful asupra mortii in
"Poarta Sărutului";
·
aer - avantul "Coloanei fără sfârsit"
care escaladeaza vazduhul in drumul catre cer.
·
Mircea Eliade ne dezvaluie sensul adanc al celui din urma
popas din procesiuneaeroilor. Coloana fara sfarsit asigura comunicarea cu cerul
si astfel va inlesniinaltarea la cer a sufletelor eroilor gorjeni care s-au
jertfit pentru apararea patriei.