PRIMUL
FESTIVAL ROMÂNESC DIN LOS ANGELES
Din initiativa si sub indrumarea parintelui paroh
Constantin Alecse al Bisericii "Sfanta Treime" din Los Angeles
(si protopop al Protoieriei Coastei Pacifice), in zilele de 6-7 Iulie 2002 (Sambata
si Duminica), a avut loc primul Festival Romanesc din Los Angeles.
Ideea organizarii, mareata desigur, comporta totusi riscul ineditului, in ceea
ce priveste reusita, atat din punctul de vedere al muncii de pregatire si
organizare cat si al participarii invitatilor.
Locul festivalului a fost ales Griffith Park in weekend-ul ce-a urmat
sarbatorirei Zilei Nationale americane.
Timpul a fost frumos, insorit, si se spune ca insusi Dumnezeu zambeste
oamenilor cand apare soarele. Multi s-au intrebat: Oare cum va fi acest
festival?! Oare ce vor zice americanii (de alta etnie) despre noi?!
Sinceri sa fim, si noi ne-am gandit, ca este prima incercare de acest fel, si
de aceea trebuie ca fiecare sa-si mareasca eforturile pentru reusita acestui
festival.
Si intr'adevar, participarea la festival a intrecut asteptarile, cifra
participantilor fiind estimata la aproximativ 6000 persoane, din care cca 1000
americani.
Munca nu a fost usoara: s-au intins corturi, mese, scaune pe iarba, iar printre
copaci baloane tricolore, s'au deschis boutiqure-uri cu exponate romanesti la
preturi accesibile, Mancarea si bauturile speciale romanesti, muzica,
dansurile, au imprimat o atmosfera de sarbatoare si fratie, desi cei mai multi
dintre participanti, desigur, nu se cunosteau intre ei.
Scopul acestui festival a fost pe de-o parte colectarea de fonduri pentru
constructia noii biserici orthodoxe romane (Sa ajute Bunul Dumnezeu sa fie
Catedrala), cu un Centru Cultural romanesc in zona Sunland, iar pe de alta
parte , de a ne face cunoscuta prezenta, traditiile romanesti, capacitatea
noastra de organizare, seriozitatea muncii pentru o cauza nobila.
De un real succes s-a bucurat si orchestra "Valachia" din Chicago,
precum si formatia de dansuri "Izvorasul" din Minesota sosite la Los
Angeles, special pentru acest festival. De asemena cantaretul american George
Thomas l-a personificat pe Elvis Presley cu mult talent.
Da, totul a fost frumos, antrenant, amuzant, intr'un cuvant, a fost o reusita.
De aceea, efortul, as spune urias al organizatorilor, se cuvine a fi apreciat
in egala masura. Caci pentru aceasta reusita, s'a muncit mult, perseverent si
organizat.
S'au format nu mai putin de 18 comitete, cu peste 70 voluntari. Pe umerii
acestor voluntari, a stat greul reusitei acestui prim festival romanesc.
Ca o paranteza, gandul imi zboara acum la cei 70 (si doi), alesi si trimisi de
Domnul in cetatile si locul, unde El isusi avea sa vina, dandu-le puteri
nebanuite.
Pastrand desigur proportiile, si cei 70 voluntari ai festivalului, si-au
jertfit timpul, nu au pregetat nici-o clipa sa se ofere voluntari - caci
secerisul a fost mult, iar voluntarii putini - pentru aceasta munca in folosul
obstesc al Bisericii si deci in slujba Domnului, care ne va cantari la fiecare
faptele, la vremea cuvenita.
Nu-i voi nominaliza pe cei 70, care toti si-au facut datoria cu abnegatie, si
de aceea isi vor lua plata de la Domnul, nu de la oameni.
Sa ma ierte Domnul ca voi face totusi o exceptie, si anume doamna Maria Pincu;
in calitatea sa de General Chairman a fost vazuta peste tot, raspunzand prompt
tuturor cererilor invitatilor, traind din tot sufletul, evenimentul.
Desigur, acesta a fost primul pas (si cel mai greu) in organizarea reusita a
festivalului romanesc.
Speram si dorim ca acest prim festival se va repeta anual si va prinde radacini
in societatea multiculturala americana.
In acest fel vom adauga si noi, o floare romaneasca de buni crestini, la marea
coroana a natiunilor ce populeaza sudul Californiei. Caci parafrazand-ul pe
George Thomas, intr'unul din cantecele sale aflate deja pe site-ul Bisericii pe
internet, fara continuarea acestui festival, "nimic nu va mai fi la fel ca
inainte".
Bunul Dumnezeu sa aiba grija de noi toti.
Nicolae D. Rusu
SPICUIRI
DIN PRESA ROMÂNEASCĂ
______________________________
Sambata si Duminica,
6 si 7 Iulie, a avut loc loc in Los Angeles primul Festival al comunitatii romanesti,
la care au participat intre 5,000 si 6,000 de romani. Participarea aceasta
masiva este un semn ca a inceput sa inmugureasca un sentiment de solidaritate
si ca se simte necesitatea unei
recladiri a comunitatii romanesti pe temeliile trainice ale identitatii
comune.
Organizat de
Biserica "Sfanta Treime" din Los Angeles, festivalul a avut ca scop
si strangerea de fonduri pentru construirea primului Centru Romanesc din Los Angeles si pentru noua Biserica
"Sfanta Treime". Asa cum am mai
subliniat, Centrul
Romanesc este un proiect grandios care in mod sigur va constitui adevarata
inima culturala si spirituala a romanimii din Sudul Californiei.
Alaturi de romanii
veniti de la zeci de mile distanta si de liderii unor organizatii romanesti, un moment de referinta l-a constituit
prezenta lui Alexandru Kozinschi, judecator la cel de al Noualea Circuit al
Statelor Unite, functie in care a fost
numit de Presedintele Reagan in 1985.
Spun ca este un
moment important, deoarece Alex Kozinschi este nascut in Bucuresti in 1950 si
este poate cea mai importanta personalitate publica americana, provenita din
capitala Romaniei.
Iata de ce consider
ca este necesara o scurta prezentare a sa:
Judge Alex Kozinski
Court: United States
Court of Appeals for the Ninth Circuit
Appointed by:
President Reagan, 1985
Born: July 23, 1950
in Bucharest, Rumania
Education: UCLA
1972; JD, UCLA 1975
Law Practice:
Law Clerk, United
States Supreme Court (1976-77);
Ferry, Gilbert,
Singer & Gilles (1977-79);
Covington &
Burling (1979-81);
Office of Counsel to
the President (1981);
Merit Systems
Protection Board (1981-82)
Judicial
Appointments:
United States Claims
Court (1982-85);
Ninth Circuit
(1985-present)
Festivalul Romanesc
a fost un succes remarcabil, care se va repeta in fiecare an si care in mod sigur va atrage nu numai un numar
sporit de romani, dar si personalitati de prim rang ale vietii publice
americane.
Speram de asemeni sa
fie atrase si sa se implice organizatiile romanesti si majoritatea institutiilor religioase,
deoarece numai in acest fel vom reusi
sa cladim o comunitate puternica, o comunitate care sa fie recunoscuta
si
apreciata.
Mircea Popescu, Presedinte, Consiliul Mondial Roman
________________________________________________________________________________________
Organizat de
Biserica Ortodoxa Sfanta Treime din Los Angeles
Ideea - Am pornit la
drum sa construim o noua biserica si un centru comunitar romanesc. Dar ca sa ai
o biserica si un centru comunitar iti trebuie un ingredient foarte important:
oamenii. Am vrut sa adunam romanii si sa petrecem un weekend de neuitat
impreuna.
Am putea poate sa
consideram acest eveniment un prim pas, luat pentru crearea unei comunitati
romanesti unite si puternice in Los Angeles.
Organizarea - S-au
muncit sute de ore la organizarea festivalului, si s-a cheltuit pentru parc,
orchestra si dansatori, DJ, sistem de sunet, mancare, reclama, etc. Peste 70 de
persoane au participat la organizarea acestui festival.
Mancarea - Au fost
pregatiti: mititei - 8000, sarmale - 3300, carnasi - 2300, frigarui de pui -
1700, salate, orez, muraturi, prajituri, inghetata, floricele, etc. Vinuri
romanesti si californiene, bere si sucuri au fost din belsug.
Boutiqurile - S-au
amenajat boutiquri in aer liber si s-au vandut bijuterii, tricouri si sepci,
articole religioase, artizanat si jucarii. Toate donatiile obtinute vor intra
la Fondul de Constructie.
Omagiu - adus
veteranilor de razboi, prin prezenta domnului Cornell Iliescu.
In onoarea zilei de
4 Iulie, dumnealui ne-a prezentat o colectie de vehicole, uniforme, echipament
si accesorii militare din cel de al doilea razboi mondial. Domnul Cornell
Iliescu reprezinta "American Legions, Post 222, Laguna Beach", "California
Historical Group", "March into History Exposition",
"Association of Former Prisoners of War in Romania" si "Military
Vehicle Restauration Association".
Programul artistic -
Pentru a-i delecta pe cei prezenti cu muzica si dansurile romanesti, am invitat
orchestra "Valahia" din Chicago si grupul de dansatori
"Izvorasul" din Minnesota.
In seara zilei de
duminica am avut placerea de a-l alsculta si pe Gabriel Vamvulescu, cantand cu
acompanierea "Valahiei".
In pauze am ascultat,
de pe casete, muzica grupurilor "Ro-Mania" si "Hora". Ii
vom asculta din nou, pe scena, la Fashion Show in noiembrie si de Anul Nou.
DJ Danno - o
prezenta dinamica, energizanta a mentinut plin ringul de dans
Succesul - In urma
unui calcul estimativ, s-a determinat ca am avut peste 6000 mii de oaspeti la
acest eveniment minunat.
Toti cei prezenti
si-au exprimat placerea de a fi impreuna cu noi si ne-au felicitat pentru
reusita. Am primit si inca primim telefoane de felicitare pentru resita festivalului.
Maria - Vreau sa va
spun acum si cui ii datoram in principal reusita acestui eveniment. Sufletul
organizarii acestui eveniment minunat, a fost doamna Maria Pincu. Doamna Maria
atinge sufletele oamenilor, umplandu-le cu prietenie, bunatate si entuziasm. In
organizarea acestui festival, a fost catalistul necesar reusitei.
Sper ca tosi cei
prezenti la festival s-au simtit cel putin la fel de bine, ca si mine, iar
pentru cei care n-au putut sa vina, sper sa ne vedem la Fashion Show, de Anul
Nou sau la Festivalul Romanesc 2003.
_______________________________________________
O Faptă de
Neam
Festivalul Romanesc care a avut loc la Los Angeles, California
in zilele de 6 si 7 Iulie, 2002 a dovedit fara putinta de tagada ca romanul, pe
unde s-ar afla, poarta cu sfintenie in suflet icoana neamului sau romanesc.
Ah, tare ma bucur si ma mandresc cu tine sora si frate al meu ce
porti in sange mirabila samanta a mosilor si stramosilor nostri adormiti in
pace adanca acolo, departe, departe, pe mioriticele plaiuri, in gradina Maicii
Domnului, maica noastra a buna si cea dintai, Romania.
Da, ma bucur si plang de fericire ca te-am intalnit, sa
multumesc Cerului, si la aceasta frateasca, de neuitat romaneasca simtire,
"Intaiul Festival Romanesc", zamislit de oameni obisnuiti dar cu
inimi voinice, aici, pe pamant american si californian, la margine de Pacific
nesfarsit, intr-un loc minunat si primitor din Los Angelesul zilelor noastre,
numit Griffith Park, unde ai venit dornic si tot pe atat de nerabdator spre a
ne revedea si impartasi ganduri alese, simtiri de neuitat in grai dulce
romanesc.
Si cum n-as fi fericit cand te-am regasit incarcat doldora de
statornica-ti frumusete omeneasca, dar dumnezeiesc ce impodobeste miraculos
cununa de nestemate a neamului caruia ii apartinem prin suflet si credinta. Si
tare bine iti mai sta, romanas si frate al meu, scaldat si primenit in
demnitate, cinste si pasnica mandrie.
Slava Tie Doamne, bunule Parinte ca te-ai indurat sa-i fericesti
pe romani cu daruri alese insemnandu-i cu semnul Sfintei Tale Cruci si
asezandu-i pe un Picior de Plai si Gura de Rai uniti pe veci prin fratie si
credinta! Amin.
A fost frumos cu adevarat, draga sora si frate al meu, si merita
sa daruim din dragostea noastra frateasca tuturor celor care cu sufletul si cu
fapta au ostenit pentru reusita acestei Fapte de Neam, numita simplu:"Festivalul
Romanesc 2002" de la Los Angeles, organizat de Biserica Ortodoxa
Romana "Sfanta Treime", care analizata in detaliu inseamna mult
pentru romanul de pretutindeni si istoria atat de zbuciumata a unui neam, neamul
nostru cel romanesc.
Izvorasule din Minesota, te iubesc pentru
gingasia ta, maestria jocului romanesc cu care ne-ai incantat si sufletul tau
ce simte atat de mult romaneste. Valahia din Chicago, iti multumesc din
inima pentru darul tau artistic ce ne-a mangaiat sufletele cu gingasie si
dragoste frateasca.
Sfintia Ta si draga Parinte Alecse Constantin, dumneavoastra cei
multi, inimi mari, inimi voinice pusi cu sufletul si fapta in slujba unei idei
nobile de inaltare a tot ce-i romanesc, ma inclin in fata voastra, va iubesc si
va imbratisez. Dumnezeu sa va ocroteasca cu mila si harul Lui.
Frumusete si mandrete tinereasca a neamului meu cel romanesc,
mi-ai vrajit sufletul cu prezenta, gingasia si istetimea mintii tale. Te ador
si rog pe bunul Dumnezeu sa fie in permanenta alaturi de tine.
Voua, ziarelor romanesti, va multumesc ca ati simtit si n-ati
uitat sa va faceti datoria fata de cei ce cu onoare ii slujiti.
Clipa, draga Clipa, paginile tale
reflecta din plin daruirea si generozitatea ta in binele si inaltarea
comunitatii noastre romanesti. Iti multumesc, te admir si te respect.
Scumpa sora si frate al meu de pe oriunde te-oi afla tu,
inima-mi este flamanda de revedere si glas dulce, dulce romanesc.
Te imbratisez, si...pe curand, Acelasi DUMITRU GH. CARANFIL
Los Angeles, 21 Iulie, 2002, "Pentru Clipa"
___________________________________________
SCRISORI
LA REDACTIA REVISTEI “CLIPA”, PE TEMA
FESTIVALULUI
ROMANESC DIN LOS ANGELES, CALIFORNIA
Stimata Redactie, Stimate D-le Director,
Incurajat de articolul scris de Nea Mitica
Caranfil (care cred ca este mai mic decat mine, dar asta nu are importanta)
aparut in "Clipa" 560, m-am gandit ca ar fi necesara o mica
completare la primul FESTIVAL ROMANESC 2002, care a avut loc pe 6 si 7 Iulie
a.c. in Griffith Park-Crystal Spring.
Dar mai inainte, as vrea ca sa felicit din
toata inima pe Parintele Alecse Constantin, parohul bisericii "Sf.
Treime" cea care a organizat acest festival, ajutat de
"sufletista" Dna. Maria Pincu si de neobositul Tibi Iovu care a stiut
sa imbine programul artistic cu divertismentul, precum si pe toti voluntarii
care au contribuit la reusita 100% a acestui prim Fetival Romanesc.
Ceea ce doresc a relata, este faptul ca
printre cei 5-6000 de participanti in cele doua zile de festival, s-au gasit si
cca. 100-120 de armeni din Romania.
Acestia nu au scapat prilejul de a-si
reimprospata memoria si a se bucura cu dansurile populare prezentate, cu
bucataria(mancarurile) traditionala romaneasca, vinurile din podgoriile tarii
precum si cu portul romanesc cu care s-au obisnuit de mici, deoarece toti
acestia din generatia mea s-au nascut, crescut si educat in Romania, tara care
si-a deschis portile si a primit cu bratele deschise pe parintii nostri,
oropsiti ai soartei, supravietuitorii primului genocid din lume, pentru a-si
incepe o viata noua, dandu-le posibilitatea si toate libertatile de a-si
exercita meseria sau negotul.
Tin sa precizez ca pentru noi armenii care
ne-am nascut in Romania, consideram ca o a doua limba materna Limba Romaneasca
si asta se dovedeste din plin aici in aceasta tara adoptiva unde in cercurile
armenilor din Romania, vei auzi vorbindu-se romaneste indiferent de locul unde
se gasesc (in familie, pe strada sau la reuniunile pe care le organizeaza
Asociatia Culturala "RAFFI" a Armenilor din Romania.
Cand in asemenea situatii se vorbeste
armeneste, inseamna ca printre cei prezenti se gasesc armeni proveniti din alta
tara decat Romania.
Chiar si armenii care tineri fiind s-au
repatriat cu familiile lor in 1946 si 1948 in Armenia (fosta sovietica), azi in
varste de peste 60 de ani, cum ar fi matusa mea de 82 de ani, inca vorbesc bine
romaneste, fara a o stalci cum fac unii romani dupa o sedere de 2-3 ani in
America.
In speranta ca se va gasi un spatiu pentru a
fi tiparit acest articol, va multumesc din toata inima, dorindu-va multa
sanatate, putere de munca si sa duceti mai departe cu spor aceasta mareata
misiune a d-voastra.
Cu deosebit respect, ARISS VARJABEDIAN
LOS ANGELES, 31 Iulie 2002
(Editia Electronica a “CLIPEI” - Anul XII, August 8, 2002, No. 561)
__________________________________________
Ii multumim
parintelui Constantin Alecse si Bisericii Ortodoxe Sfanta Treime, pentru
Festivalul Romanesc din Griffith Park, Crystal Springs, la sfarsitul saptamanii
in care s-a sarbatorit Independenta Americii.
Timp de doua zile
minunate si insorite, in Los Angeles, afara, pe iarba, s-au intins mese si
corturi albe, iar printre copaci au fost agatate buchete de baloane tricolore.
Mai ales copiii s-au strans cu bucurie in jurul ardelenilor din Izvorasul, care
au dansat afara, in crang.
Spre deosebire de
festivalurile ortodoxe grecesti ori de binecunoscutul festival francez din
Santa Barbara, nimic nu era strident, fortat, prea mult, aglomerat sau
inghesuit. Dimpotriva, am avut senzatia unei binecuvantate mese campenesti de
sarbatoare, pasnica, prietenoasa, ca in familie, intre rude dragi care nu se
mai vazusera de multa vreme, desi majoritatea romanilor si americanilor care au
venit nu se cunosteau de loc intre ei.
Multi erau imbracati in costume romanesti sau macar tricouri cu tricolor sau o panglicuta. Au fost prezenti principalii reprezentanti ai ziarelor romanesti din Los Angeles, precum si multi preoti si diaconi ortodocsi, romani, americani si de alte nationalitati.
S-au gatit sarmalute
in foi de varza, carnati romanesti, pilaf, frigarui si mici si s-au degustat si
vandut vinuri bune romanesti.
In corturile albe
s-au intins siruri de ii, naframe, marame, icoane pe lemn pictate la manastiri
si icoane ardelenesti pe sticla, polonice sculptate in lemn, oua bucovinene
incondeiate, toate la un pret incredibil de mic. Toti banii donati in cadrul
Festivalului vor merge catre construirea unui incapator centru comunitar
cultural romanesc, primul de acest fel in orasul Los Angeles, care va fi
adapostit langa noua Catedrala Ortodoxa Romana. Acesta va acoperi un mare gol
si va putea deveni in permanenta un pod inspre Tara, o oaza de spiritualitate
si un mijloc de a ne comunica traditia intr-unul din cele mai mari orase
americane.
A consemnat in Los
Angeles, Runa Petringenaru
________________________________________________
Pentru doua zile,
sambata, 6 si duminica, 7 iulie, 2002,
la sfarsitul week end-ului Independentei, Los Angelesul a apartinut
romanilor! Sau, cel putin, acesta a fost sentimentul trait de cei peste cinci
mii de romani (carora li s-au alaturat si alti invitati din spectrul
multicultural al orasului) adunati, timp de doua zile, in binecunoscutul
Griffith Park, cu ocazia primului Festival al Romanilor oferit de Biserica
Ortodoxa Sfanta Treime din Los Angeles.
Actiunea, organizata
in scopul strangerii de fonduri pentru ridicarea unei noi biserici cuprinzand,
printre altele, un centru cultural in zona Sunland din nordul Los Angelesului,
a inregistrat cea mai mare adunare de romani la un eveniment organizat in sudul
Californiei. Cauza nobila a fost, fireste, determinanta la succesul acestui Festival
si toti au plecat fericiti ca au avut sansa sa petreaca un week end cu adevarat
romanesc in inima metropolei de pe malul Pacificului. Peste 70 de voluntari si
peste o duzina de sponsori au ajutat Biserica Sfanta Treime sa treaca cu succes
acest examen fara precedent.
Bucataria romaneasca
a fost la ea acasa: salate, mici, sarmale cu costita, carnati, frigarui de porc
si pui, prajituri, cozonac, inghetata, vata pe bat si… floricele de porumb.
Selectia generoasa de vinuri romanesti a fost complimentata de vinuri si bere
reprezentand cei mai cunoscuti producatori de pe piata internationala.
Si cum romanului ii
place antrenul, numerele muzicale, jocurile, dansurile, tombola si surprizele
au abundant. Prezentari de calitate au facut orchestra "Valahia", din
Chicago si formatia de dansuri populare "Izvorasul", din Minnesota,
sositi special pentru acest Festival, in timp ce disc jockey-ul DJ Danno a
electrizat atmosfera cu cele mai recente slagare de discoteca. Cei mai tineri
participanti au fost delectati cu diverse jocuri pentru copii, picturi pe fata
si concursuri.
Iar cum un festival
adevarat romanesc nu poate exista fara omagiul mostenirii noastre culturale, o
serie intreaga de boutique-uri au oferit pictura pe sticla, icoane, cristaluri,
bijuterii si artizanat.
Efortul enorm al
organizatorilor, detaliul si profesionalismul demonstrat se cuvin a fi
apreciate la nivelul unui eveniment de referinta al prezentei romanesti in
sudul Californiei.
Reportaj de:
Cristian Calugarita, in ziarele Romanesti din Sudul Californiei:
____________________________________________________
Clipa, (Editia electronica, Anul XII, July 11, 2002, No. # 558 si Editia
tiparita)
Meridianul, (Editia
electronica, # 268 - 13 iulie 2002 – Comunitatea Româno-Americana si Editia tiparita,
anul XXIX, vol.6 – nr.268, 13 iulie 2002, p. 11)
Universul, (Editia
tiparita, anul XVI, Nr. 551/12 iulie 2002, sub titlul “Festivalul Romanesc dela
Los Angeles – Un mare success”, p. 9)
__________________________________________________