Pregatirea Pentru Primirea Tainei Sfintei Impartasanii

 

Preot Anton Frunză

 

Liturghia este centrul cultului divin public tocmai pentru că în cadrul ei se săvâseste Jertfa cea fără de sânge,  adică prefacerea darurilor de pâine si de vin aduse de credinciosi în Însusi Trupul si Sângele Domnului Iisus Hristos Este,  de fapt,  o reactualizare a Jertfei de pe Cruce a Mântuitorului Iisus Hristos. Împărtăsirea este ``piscul cel mai înalt al vietii duhovnicesti``; de aceea,  se pot împărtăsi numai credinciosii pregătiti si vrednici de a primi Trupul si Sângele Domnului,  verificati ca atare de către duhovnic,  prin spovedanie. ``Să se cerceteze omul pe sine si asa să mănânce din pâine si să bea din pahar,  căci cel ce mănâncă si bea cu nevrednicie,  îsi mănâncă si îsi bea osândă,  nesocotind Trupul Domnului``,  porunceste Sfântul Apostol Pavel (I Corinteni XI,  28-29). Povătuirile din Liturghier precizează că ``toti crestinii cei ce sunt de credintă ortodoxă, care îsi aduc prin mărturisire pocăintă curată (adică părere de rău pentru păcatele ce au făcut),  care trăiesc în dreapta credintă si de duhovnicul lor nu sunt opriti pe o vreme,  care au pus în sufletul lor hotărârea de a nu mai gresi si care au nădejde că Dumnezeu îi poate ierta prin mâna preotului duhovnic,  aceea să se împărtăsească cu Trupul si Sângele Domnului,  după ce si-au făcut cuvenitele rugăciuni. Asemenea si pruncii să se învrednicească de Sfintele Taine,  întru sfintirea sufletelor lor si întru primirea harului Domnului.`` Povătuirile enumeră mai departe si pe aceia care nu pot fi împărtăsiti,  si anume: cei care au asupra lor blestem de la episcop sau preot,  păcătosii învederati,  desfrânatii,  concubinii,  pervertitii,  fermecătorii si vrăjitorii,  ghicitorii si descântătorii,  hulitorii de cele sfinte etc. În general,  toti cei cu pacate grave (ucigasii,  hotii etc.) nu pot fi primiti la împărtăsire decât după un răstimp mai lung sau mai scurt de pocăintă si curătire,  după aprecierea duhovnicului. Când trebuie (putem) să ne împărtăsim?Povătuirile din Liturghier spun: ``Preotii să învete poporul,  ca în cuget curat,  de va fi cu putintă la praznicele împărătesti,  iar de nu,  negresit în cele patru posturi de peste an să se pregătească spre aceasta....``. După Sfântul Simeon al Tesalonicului si după Sfântul Vasile cel Mare este bine ca tot cel ce se păstrează curat,  posteste miercurile si vinerile de peste an,  se spovedeste cu regularitate si are dezlegare de la duhovnic,  să se apropie de Sfintele Taine mai des,  chiar în fiecare duminică,  mai ales bătrânii,  bolnavii si copiii,  căci aceasta este pentru dânsii izvor de sănătate si întărire. Idealul este ca fiecare crestin participând la Sfânta Liturghie să se cuminece cu Sfântul Trup si Sânge,  pregătindu-se din vreme pentru aceasta. Pregătirea pentru împărtăsireÎmpărtăsania fiind Taina Tainelor - unirea cu Însusi Hristos- se întelege că primirea ei trebuie să fie precedată de îndeplinirea unei anumite pregătiri,  prin care fiinta noastră să fie curătită si ridicată la rangul de sălas vrednic si cinstit al Sfântului Trup si Sânge. Această pregătire este trupească si sufletească si constă din următoarele: 1. Pocăinta-părerea de rău pentru păcatele făcute. 2. Hotărârea de a nu mai păcătui. 3. Împăcarea cu toti; cel ce vrea să se împărtăsească nu trebuie să fie certat cu nimeni,  să nu aibă nimic împotriva cuiva. (vezi Evanghelia după Matei V,  23-24 si Marcu XI, 25-26) 4. Post si rugăciune. Cel ce vrea să se împărtăsească duminical trebuie să postească miercurile si vinerile, iar în ziua respectivă să se abtină complet de la mâncare si băutură începând de la miezul noptii. Numai celor bolnavi grav li se poate da Sfânta Împărtăsanie pe mâncate. De asemenea,  în notiunea de post se întelege si înfrânarea de la împreunarea sexuală 5. Spovedania (mărturisirea păcatelor) si îndeplinirea canonului de pocăintă dat de duhovnic. Numai copiii până la vârsta de sapte-opt ani sunt scutiti de mărturisire 6. Citirea Pravilei (Canonului) pentru împărtăsire,  adică a rugăciunilor pregătitoare pentru împărtăsire,  tipărite în Liturghier,  în Ceaslov si în cărtile de rugăciune (mai nou se pot găsi si pe Internet). Este o rânduială de 12 rugăciuni,  din care la nevoie pot fi spuse numai sase. Împărtăsania este un act de o deosebită responsabilitate. Prin Împărtăsanie ne unim cu Hristos,  de aceea se cuvine să fim pregătiti sufleteste si trupeste pentru acest eveniment major din viata crestină. De aceea trebuie avut în vedere îndemnul Sfântului Simion Metafrastul: ``Iată mă apropii de Sfânta Împărtăsire. Si împărtăsindu-mă,  Doamne să nu mă arzi,  Că Tu esti foc si arzi pe cei nevrednici; Ci curăteste-mă de toată întinarea.``

 

 

HOME