Domnul nostru Iisus
Hristos, după īntoarcerea Sa din Egipt, vieţuia īn Galileea, īn
cetatea Sa, Nazaret, unde crescuse, tăinuindu-şi īnaintea oamenilor
puterea şi īnţelepciunea dumnezeirii Sale, pīnă la vīrsta de
treizeci de ani, pentru că nu era īngăduit cuiva dintre iudei, mai
īnainte de 30 de ani, să aibă rīnduiala de dascăl sau de preot.
Pentru aceasta nici Domnul Hristos pīnă la aceşti ani nu a īnceput propovăduirile
Sale, nici nu Se arăta că este Fiul lui Dumnezeu şi Arhiereul
cel mare, Care a străbătut cerurile pīnă ce s-a īmplinit
numărul anilor Lui.
El vieţuia īn
Nazaret, cu Preacurata Sa Maică şi cu Iosif, părutul Său
tată, care era lucrător de lemn şi cu care lucra īmpreună.
După moartea lui Iosif, singur Domnul făcea acel lucru de mīnă,
cīştigīnd prin osteneală, hrana pentru El şi pentru prea iubita
Sa maică, ca să ne īnveţe pe noi a nu ne lenevi şi nici a
mīnca pīinea īn zadar.
Apoi, īmplinindu-se
cei 30 de ani şi venind vremea dumnezeieştii Lui arătări -
precum zice Evanghelia -, ca să se arate lui Israel: A fost cuvīntul lui
Dumnezeu către Ioan, fiul lui Zaharia, īn pustie, trimiţīndu-l pe el
ca să-L boteze cu apă. Deci, i-a pus un semn īncredinţat
după care putea să cunoască pe Mesia, Cel care a venit īn lume,
precum singur Botezătorul īntru a sa bună vestire spune, zicīnd: Cel
ce m-a trimis să botez cu apă, Acela mi-a zis: "Deasupra
Căruia vei vedea Duhul pogorīndu-se şi rămīnīnd peste El, Acela
este cel ce botează cu Duh Sfīnt".
Deci, ascultīnd Ioan
cuvīntul lui Dumnezeu, a venit īn părţile Iordanului,
propovăduind botezul pocăinţei, īntru iertarea păcatelor.
Pentru că el era acela de care mai īnainte a zis Isaia: Glasul celui ce
strigă īn pustie, gătiţi calea Domnului, drepte faceţi
cărările Lui. Deci, venea la dīnsul toată latura Iudeei şi
a Ierusalimului, şi se botezau toţi de la dīnsul, īn rīul Iordanului,
mărturisīndu-şi păcatele. Atunci a venit şi Iisus din
Galileea la Iordan, ca să fie botezat de Ioan. El a venit īntr-acea vreme,
după ce Ioan spusese mai īnainte poporului despre El, zicīnd:Vine īn urma
mea Cel mai tare decīt mine, Căruia nu sīnt vrednic să-I dezleg
curelele īncălţămintelor Lui. Deci, eu v-am botezat pe voi cu
apă, iar Acela vă va boteza cu Duhul Sfīnt.
După aceste
cuvinte, a venit Iisus ca să Se boteze, cu toate că nu-I trebuia
aceasta, ca unul Care era preacurat, fiind născut din Preacurata şi
Preasfīnta Fecioară, El Īnsuşi fiind izvorul a toată
curăţia şi sfinţenia.
Īnsă Cel ce a
luat asupra Sa păcatele a toată lumea a venit la rīu ca să
sfinţească apele cu Botezul. A venit la ape ca să
curăţească firea lor; a venit să Se boteze ca să ne
pregătească baia sfīntului Botez. A venit la Ioan, pentru ca acesta
să fie pentru dīnsul martor nemincinos, văzīnd pe Duhul Sfīnt
pogorīndu-Se peste Cel pe Care-L boteza şi auzind glasul Tatălui de
sus.
Ioan se sfia de El,
zicīnd: Eu am trebuinţă să mă botez de Tine şi Tu vii
la mine. Căci Ioan cu duhul L-a cunoscut pe El; pentru că mai īnainte
cu 30 de ani a săltat de bucurie īn pīntecele maicii sale; deci, avea
trebuinţă de botezul Lui, ca cel ce era īn păcatul
neascultării, cel adus de Adam asupra a tot neamul omenesc.
Iar Domnul a zis:
Lasă acum, că aşa se cade a īmplini toată dreptatea. Prin
dreptate īnţelege aici Sfīntul Ioan Gură de Aur poruncile lui
Dumnezeu; ca şi cum ar fi zis: "De vreme ce toate cīte le
porunceşte legea le-am săvīrşit şi singură aceasta a
rămas, adică să Mă botez; deci, Mi Se cade să o
săvīrşesc şi pe aceasta". Iar botezul lui Ioan era porunca
lui Dumnezeu, precum el zice: Cel ce m-a trimis ca să botez cu apă,
Acela mi-a zis.
Deci, cine l-a
trimis? Arătat este că a fost Īnsuşi Dumnezeu, cum zice
īnsăşi Scriptura: "A fost cuvīntul lui Dumnezeu către
Ioan". Deci, Iisus, fiind īn vīrstă de 30 de ani, S-a botezat pentru
că omul de la această vīrstă se pleacă cu īnlesnire
către tot păcatul.
Aşa grăiau
Ioan Gură de Aur şi Teofilact, cum că cea dintīi vīrstă a
copilăriei are multă neştiinţă şi
zburdălnicie, a doua vīrstă, a tinereţilor, se aprinde de
poftă trupească, iar vīrsta de 30 de ani, a bărbatului
desăvīrşit, este a iubirii de aur, a măririi deşarte, a
iuţimii, a mīniei şi a tuturor păcatelor.
Pentru aceasta
Hristos Domnul a aşteptat botezul pīnă la această vīrstă,
ca să īmplinească legea cu toate vīrstele, să
sfinţească firea noastră şi să ne dea putere, ca
să biruim patimile şi să ne ferim de păcatele cele de
moarte. După Botezul Său, Domnul a ieşit īndată din
apă, adică n-a zăbovit; căci se povesteşte că
Sfīntul Ioan Botezătorul, pe fiecare om care se boteza de dīnsul, īl
afunda pīnă la cap şi-l ţinea astfel pīnă ce-şi
mărturisea toate păcatele sale şi numai după aceea īi
afunda şi capul şi īl lăsa să iasă din apă;
pentru aceasta, zice Evanghelia, că a ieşit īndată din apă.
Ieşind Domnul din rīu, I s-au deschis cerurile, strălucind de sus o
lumină īn chip de fulger, iar Duhul lui Dumnezeu S-a pogorīt spre Domnul,
Cel ce S-a botezat, arătīndu-Se īn chip de porumbel.
Īntocmai cum īn
zilele lui Noe, porumbiţa a vestit micşorarea apelor, tot asemenea
şi īncetarea īnecării păcatului a īnsemnat-o porumbelul.
Duhul Sfīnt s-a
arătat īn chip de porumbel, pentru că acea pasăre este
curată, blīndă, iubitoare de oameni, fără de răutate
şi nu stă īn locuri necurate. Tot asemenea şi Duhul Sfīnt este
izvorul curăţiei, noianul iubirii de oameni,
īnvăţătorul blīndeţii, rīnduitorul binelui şi fuge de
la cel care se tăvăleşte īn tina cea necurată a
păcatului, fără de pocăinţă.
Pogorīndu-Se Duhul
Sfīnt ca un porumbel spre Domnul nostru Iisus Hristos, s-a auzit un glas din
cer, zicīnd: Acesta este Fiul Meu cel iubit, īntru Care am binevoit. Aceluia
deci, se cuvine mărirea şi stăpīnirea, īn vecii vecilor. Amin.
Din Vietile Sfintilor, Ianuarie, Ziua 6
) după - http://VietileSfintilor.org
Back to Viata Crestina