DICŢIONARUL TEOLOGILOR ROMÂNI

* * *

Ř  GAVRIIL BANULESCU-BODONI

Mitropolit

 

BăNULESCU-BODONI GAVRIIL (din botez Grigorie), mitropolit. 

 

N. 1746, în Bistriţa Transilvaniei, într-o familie originară din Câmpulung-Moldovenesc, decedat la  30 mart. 1821, în Chisinău (înhumat în mănăstirea Căpriana).

 

Si-a început Studiile în Transilvania, continuând la Academia duhovnicească din Kiev (1771-1773), apoi la şcolile greceşti din Patmos, Smirna şi mănăstirea Vatoped de la Muntele Athos (1773-1776).

 

Profesor în Transilvania (1776), apoi la Iaşi (1777).

 

Călugărit la Constantinopol în 1779, cui numele Gavriil, continuând studiile la Patmos, (1779 - 1780). 

 

Profesor de greacă, ieromonah şi predicator la catedrala mitropolitană din Iaşi (1781 - 1782),

 

Profesor la Seminarul din Poltava în Rusia (1782-1784), unde a lost invitat de cunoscutul cărturar Nichifor Theotochis, ajuns arhiepiscop;

 

Revine la Iaşi în 1784 şi este hirotesit arhimandrit în 1786 a lost propus episcop la Roman, dar neacceptat de domnul fanariot de atunci. 

 

Se reîntoarce, în acelaşi an în Rusia, unde ajunge rector al Seminarului din Poltava (1786- 1791).

 

Arhiepiscopul Ambrozie Serebrenicov al Poltavei, fiind numit de Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse ”ocârmuitor” al Bisericii din Moldova (1788 - 1792) – ocupată pe atunci de ruşi - a hirotonit la 26 dec. 1791 pe Gavriil ca “episcop –vicar de Akkerman şi Bender" (Cetatea Albă şi Tighina).

 

 La 10 febr. 1792, Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse I-a numit “mitropolit al Moldovei", dar în apr. noul domn Alexandru Moruzi l-a trimis, în stare de arest, la Istanbul. 

 

Fiind eliberat prin intervenţia reprezentantului Rusiei la Poartă, s-a reîntors în Rusia, unde a fost numit mitropolit al Poltavei (1793 - 1799), apoi al Kievului (1799-1803), iar în 1801 ţarul Alexandru I l-a numit membru al Sf.  Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse. 

 

S-a pensionat în 1803, stabilindu-se la Odessa. 

 

La 27 mart. 1808, printr-un ucaz al aceluiaş ţar, a lost numit ,,exarh" al Bisericii din Moldova şi Tara Românească - ambele ţări fiind sub ocupaţie militară rusă (instalat la Iaşi 22 mai 1808) conducând efectiv Mitropolia Moldovei până după pacea de la Bucureşti (16 mai 1812).

 

In această calitate a tipărit mai multe cărţi şi a lucrat pentru buna desfăşurare a vieţii bisericeşti. 

 

La 21 aug. 1813 ţarul Rusiei I-a numit în fruntea noii Arhiepiscopii a Basarabiei, cu reşedinţa în Chisinău - create la cererea sa - unde a păstorit până la moarte. 

 

A infiinţat un Seminar teologic în Chi:inău, ajuns cu timpul la 10 clase (4 de gimnaziu, 6 seminarul propriu-zis),

 

A infiintat o tipografie eparhial în care au apărut mai multe cărţi, în româneşte:

 

v      Liturghierul (1815),

v      Molitvelnicul, (1815 şi 1916),

v      Ceaslovul (1817), Psaltirea (1818),

v      Mineiul de obşte (1820),

v      Apostolul (1820),

v      Evanghelia (1820),

v      Tipicul (1821),

v      Bucoavna (1814 şi alte ediţii),

v      Catihisis (1816), după Platon al Moscovei. 

v      La stăruinţele Iui s-au tipărit Noul Testament (1817) şi

v      Biblia (1819), în româneşte, la Petersburg. 

v      A îndrumat activitatea clerului de mir din eparhie şi a mănăstirilor;

v      S-au zidit câteva biserici în ChisinăuI sau în alte localităţi, s-a restaurat biserica  “Adormirea" din mănăstirea Căpriana.

 

 


Apăsaţi pe litera corespunzătoare, de mai jos, pentru o căutare alfabetică:

 

[A] [B] [C] [D] [E] [F] [G] [H] [I] [J] [K] [L] [M] [N] [O] [P] [Q] [R] [S] [T] [U] [V] [W] [X] [Y] [Z]


HOME