DICŢIONARUL TEOLOGILOR ROMÂNI

* * *

Ř  DIMITRIE EUSTATIEVICI

 

Iluminist, teolog si pedagog (nehirotonit)

 

EUSTATIEVICI  DIMITRIE, iluminist, teolog şi pedagog (nehirotonit)

 

 N. c. 1730, în  Braşov, decedat la  27 mai 1795,  în  Braşov.  Fiul protopopului Eustaţie Grid de la biserica “Sf.  Nicolae" din Schei, care făcuse o călătorie la Petersburg în 1744, pentru a cere sprijinul Tarinei Elisabeta Petrovna pentru românii ortodocşi din Transilvania. 

Studiază la şcoala românească din Scheii Braşovului, apoi la Academia duhovnicească din Kiev (abs. 1753); unii cercetători consideră că a studiat; şi la Moscova şi Halle.  Dascăl la şcoala românească din Scheii Braşovului (1753 – 1762), interpret şi secretar al primilor trei episcopi sârbi de la Răşinari şi Sibiu (1762-1786), primul “director al şcolilor naţionale neunite din Transilvania" (1786-1795), organizator şi dascăl al primului curs pedagogic-teologic din Sibiu (1786- 1795).

 

A alcătuit o serie de manuale şcolare:

 

v      Prima Gramatică românească cunoscută, în 1757 (rămasă în manuscris, a fost publicată numai în 1969);

v      Ducere de mână sau povă‘uire către aritmetică sau socoteală, Sibiu, 1789,

v      Scurt izvod pentru Iucrui de obşte şi deschilin în scrisori de multe chipuri, Sibiu, 1792;

v      Dezvoaltele şi tâlcuitele Evanghelii a duminecilor, a sărbătorilor  şi a oareşărora zile, Sibiu, 1790;

v      Sinopsis, adecă cuprindere în scurt a cei vechi şi a cei noao Scripturi, adecă a Biblii. Sibiu, 1791.

 

I se atribuie şi câteva traduceri din limbile rusă şi slavo-sârbă:

 

v      Indreptarea păcătosului cu duhul blândeţelor, Iaşi, 1765;

v      Economia lui Florin cel Mare (ms);

v      Analie bisericeşti a lui Baronius (revizuirea unei traduceri parţiale mai vechi, ms); probabil un Catehism, început de el şi continuat de Nicolae Stoica de Haţeg, tipărit la Viena, în 1777, în limbile sârbă, română şi germană, sub titlul Catihism mic sau Scurtată pravoslavnică mărturisire a legii greceşti neunite pentru treaba pruncilor neuniţi precum şi Alexandria sau viaţa Iui Alexandru Macedon. 

v      Nicolae lorga i-a atribuit şi un manuscris cu caracter istoric, pe care I-a publicat sub titlul: Insemnări de cronică ale clericilor din Scheii Braşovului, 1511-1785, în " Buletinul Comisiunii Istorice a României", XII, 1933, p.57-99

 


Apăsaţi pe litera corespunzătoare, de mai jos, pentru o căutare alfabetică:

 

[A] [B] [C] [D] [E] [F] [G] [H] [I] [J] [K] [L] [M] [N] [O] [P] [Q] [R] [S] [T] [U] [V] [W] [X] [Y] [Z]


HOME