DICŢIONARUL TEOLOGILOR ROMÂNI

* * *

Ř  DOSITEI FILLITI

Mitropolit

 

FILITTI  DOSITEI (din botez Dimitrie), mitropolit. 

 

N. 1734, în Pogoniana, în Epir (Grecia), în familie de preot (tatăl grec, mama albano-vlahă), decedat la 14 dec. 1826, în Braşov. 

Călugărit în mănăstirea Sosinu din locul său natal, trecut apoi la mănăstirea “Proorocul Ilie" dinZiţa, studii la Ziţa şi lanina. 

A venit apoi în mănăstirea “Sf.loan cel Mare" din Bucureşti, închinată celei din Ziţa, din 1764 fiind egumenul eiş după 1776 era şi “Iogofăt" - director la Mitropolia din Bucureşti.

La 11 oct. 1787 ales episcop de Buzău, iar la 25 sept. 1793 ales mitropolit al Ungrovlahiei;

In această calitate a Iuat o seamă de măsuri în folosul clerului (reducerea “dării cârjei" la jumătate ş.a.), a protestat la Curţile imperiale din Petersburg şi Viena împotriva unor opresiuni otomane. 

 

Preşedinte al Eforiei şcolilor;

 

S-a interesat de bunul mers al acestora a tipărit - cu cheltuiala sa - o scrie de cărţi de slujbă şi de  învăţătură:

 

v      Molitvelnicul (1794 şi 1808). 

v      Psaltirea (1796 şi 1806),

v      Liturghierul (1797),

v      Triodul (1799),

v      Penticostarul (1800),

v      Slujba Sf. Dimitrie Basarabov (1801),

v      Ceaslovul (1801 şi 1806),

v      Rânduiala sfinţirii bisericii (1809), apoi:

v      Pravoslavnica învăţătură (1794). 

v      Carte folositoare de suflet (1799 şi 1800),

v      Chiriacodromionul la Evanghelii a lui Nichifor Theotochis (1801), traduse din greceşte. 

 

La 15 ian. 1810 a fost înlăturat din scaun de ţarul Aleksandru I, Tările Româneşti fiind pe atunci sub ocupaşie rusească;

In dec. 1812 şi-a înaintat elînsuşi demisia şi s-a stabilit la Braşov, unde a rămas până la sftirşitul vieţii. 

Prin testament (1825), a lăsat sume însemnate de bani unor aşezăminte din Braşov (azilul de orfani, spitalul militar, bisericile catolică, Iuterană, ortodoxă greacă şi ortodoxă română), unor mănăstiri din Grecia, pentru răscumpărarea grecilor robiţi, pentru măritarea unor grecoaice sărace, pentru şcolile din Poloniana şi  Ziţa, dar mai ales pentru cumpărarea unor moşii în Tara Românească din venitul cărora să se acorde burse de studii în Apusul Europei unor tineri greci (s-a cumpărat moşia Lunguleţu-Dâmboviţa; au beneficiat de burse peste 250 de tineri greci, dar şi Români, până după 1918).

 


Apăsaţi pe litera corespunzătoare, de mai jos, pentru o căutare alfabetică:

 

[A] [B] [C] [D] [E] [F] [G] [H] [I] [J] [K] [L] [M] [N] [O] [P] [Q] [R] [S] [T] [U] [V] [W] [X] [Y] [Z]


HOME