* * *
GHEORGHE,
stareţ, îndrumător al vieţii călugăreşti în “ara
Românească.
N.
1730, în părţile Săliştei
Sibiului, decedat la 3 dec. 1806, la Cernica.
Trecut
de tânăr la Bucureşti în
slujba unui ierarh grec, apoi a plecat la Muntele Athos;
Călugărit
şi hirotonit ierodiacon la
Vatopedi, “ucenic" al Iui Paisie (Velicicovschi) la schitul “Sf. Ilie" unde a fost hirotonit icromonah;
Insoţeşte
pe Paisie la Dragomirna şi
Neamţ
In
1781 mitropolitul Grigorie II al Ungroviahiei i-a incredinţat conducerea
mănăstirii Cernica - pe atunci părăsită - în 1794 şi
a mănăstirii Căldăruşani, conducându-le pe
amândouă până la moarte;
A
refăcut complet Cernica , a strâns călugări, a introdus în
amândouă regulile de viaţă ,,paisiene", a format o serie de
“ucenici" români, mai ales copişti de manuscrise.
A
scris o “diată" (1785), care cuprinde multe învătături din
Sf. Scriptură, Sf.
Părinţi şi cărţile de slujbă,
răspândită prin numeroase copii.
[A] [B] [C] [D] [E] [F] [G] [H] [I] [J] [K] [L] [M] [N] [O] [P] [Q] [R] [S] [T] [U] [V] [W] [X] [Y] [Z]