DICŢIONARUL TEOLOGILOR ROMÂNI

* * *

Ř  ioan lupas

 

Istoric, professor, om politic, preot

 

 

 

LUPAŞ IOAN, istoric, profesor, om politic, preot.

 

N. 9 aug. 1880, în Sălişte, jud. Sibiu, decedat la 3 iul. 1967, în Bucureşti (înmormântat la Cernica) Studii la Liceul de Stat din Sibiu (1892-1899) şi la Liceul ortodox Ţandrei Şaguna” din Braşov (1899-1900), la Facultatea de Litere şi Filosofie (Istorie şi Latină) a Universităţii din Budapesta (1900-1904), cu doctoratul în 1905, specializare la Universitatea din Berlin (1904-1905).  Profesor de lstorie bisericească şi lstoria românilor la Institutul teologic-pedagogic ,,Andreian" din Sibiu (1905-1909), promovând, concomitent, examenele din “secţia teologică" (1905-1908). închis la Seghedin timp de trei Iuni, în 1907, în anul următor a fost silit să se retragă din învăţământ, fiind numit preot paroh şi ,,administrator protopopesc" în Sălişte, iar în 1910 ales protopopş concomitent a funcţionat şi ca “inspector" al şcolilor primare ortodoxe din protopopiatul Sălişte.  în 1916/17 a avut domiciliu fortat în judeţul :opron, în Ungaria şi în Budapesta.  Militant pentru unirea Transilvaniei cu vechea Românie, fiind delegat la Marea Adunare de la Alba ILIlia din 1 Decembrie 1918, membru în “Marele Sfat al naţiunii române" şi secretar general al “Resortului Culte şi Instrucţiune Publică" din Consiliul Dirigentş deputat al Săliştei în primul Parlament al României întrgite. Din toamna anului 1919, profesor titular la catedra de Istorie modernă a românilor şi Istoria Transilvaniei la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Cluj, la care a funcţionat până la pensionare, în 1946, formând numeroşi profesori şi cercetători; în mai mulţi ani şcolari, a predat lstoria Bisericii Române la Academia teologică din Cluj.  Membru corespondent (1914), apoi activ (1916) al Academiei Române, mai târziu preţedinte al secţiei istorice a Academiei (1932-1935), membru în Comitetul central şi preşedinte al secţiei istorice a Astrei, fondator şi codirector al “Institutului de Istorie Naţională“ din Cluj (1920-1945), publicând cele zece ,,Anuare" ale acestuia.  Deputat în mai multe legislaturi, ministru al Sănătăţii şi  Ocrotirilor Sociale (1926-1927), apoi al Cultelor şi Artelor (1937-1938); din cauza activităţii sale politice, a fost închis mai multi ani la Sighet din dispozitia autorităţilor comuniste. Membru în “Sinodul" (Adunarea eparhiaIă) Arhiepiscopiei Sibiului şi în Congresul Naţional Bisericesc al Mitropoliei Ardealului (din 1909), iar după 1921 membru în Adunarea eparhială a Episcopiei Vadului, Feleacului şi CIujului şi în Congresul Naţional Bisericesc din Bucureştiş delegat la Congresul ecumenic de la Stockholm din aug. 1925.  A publicat lucrări, manuale didactice, articole, note, recenzii, majoritatea tratând teme de istoria românilor transilvăneni, istoria Bisericii şi a culturii româneşti.

 

Lucrări principale (de istorie bisericească):

 

v      Câteva pagini din trecutul comunei Sălişte.

v      Schiţă istorică, Sibiu, 1903, 20 p. (extras din rev. “Transilvania", an.  XXXIV, 1903);

v      Sovinismul confesional în istoriografia românească ardeleană. Studiu critic, Sibiu, 1903, 39 p. (extras din TR, 1903);

v      Biserica ortodoxă din Transilvania şi unirea religioa,să din veacul al XVIII-lea, Teză de doctorat (în limba maghiară), Budapesta, 1904, 75 p.,

v      Contribuţii la istoria culturală şi politică a epocii lui Şaguna. în ,,Anuarul XXIV al lnstitutului teologic-pedagogic din Sibiu", pe 1907/8, p. 3 - 66 şi în “Antuarul XXV" 1908/9, p. 3 - 44;

v      Mitiopolitul Andrei Şaguna. Scriere comemorativă la serbarea centenară a naşterii lui. Sibiu, 1909, 404p. (ed.a ll-a,Sibiu, 1911, 338p.; (premiată de Academia Română);

v      Viaţa unei mame credincioase: Anastasia Şaguna, Sibiu, 1912. 56 p. (mai multe ediţii);

v      Misiunea episcopilor Gherasim Adamovici şi loan Bob la Curtea din Viena în anul 1792, Sibiu, 1912,45 p.;

v      Viaţa şi faptele lui Andrei Şaguna, mitropolitul Transilvaniei, Bucureşti, 1913,96 p.;

v      Principele ardelean Acaţiu Barciai şi mitropolitul Sava Brancovici. 1658-1661, în An. Acad. Rom., M. S. I., ş. a II-a, t. XXX V, 1913, p. 563 - 586 (şi extras, 24 p,),

v      Contribuţiuni la istoria-românilor ardeleni. 1780-1792. cu 84 acte şi documente inedite, în An. Acad. Rom., M. S. I., ş. a II-a, t. XXXVII, Bucureşti, 1915, 207 p.;

v      Episcopul Vasile Moga şi profesorul Gheorghe Lazăr. în An. Acad. Rom., M.S.I., ş. a II-a, t. XXXVII, Bucureşti, 1915, 58 p.,

v      Din istoricul ziaristicii româneşti, Arad, 1916, 78 p.; Luptători pentru llumină, Arad, 1916, 83 p.;

v      12 peţitori ai episcopiei Transilvane vacante de la 1796î la 1810, Bucureşti, 1916, 45 p.;

v      Istoria bisericească a românilor ardeleni, Sibiu, 1918. 280 p.;

v      Nicolae Popea şi loan Micu Moldovan. Discurs de recepţie la Academia Română, Bucureşti, 1920, 53 p.;

v      Mitropolitul Andrei Şaguna, Sibiu, 1921, 174 p.;

v      Andrei Şaguna şi  conducătorii ,,Asociaţiei transilvane (1861-1922), Bucureşti, 1923, 63 p.

 

Alte lucrări:

 

v      Din activitatea ziaristică a Iui Andrei Mureşanu, Bucureşti, 1925, 165 p.;

v      Contribuţii la istoria ziaristicii româneşti ardelene. Sibiu, 1926, 12 p.;

v      Lecturi din izvoarele istorice române, Cluj, 1928, VIII + 301p.

v      Cronicari şi istorici români din Transilvania, 2 vol., Craiova, 1933,472 p. (ed. a II-a, 1940);

v      Istoiria unirii românilor, Bucureşti, 1937, 406p.;

v      Paralelism istoric, Bucureşti, 1937, 388 p.;

v      Realităţi istorice în voivodatul Transilvaniei în secolele XII-XVI, Bucureşti, 1938, 98 p. (,şi ed. franceză),

v      Doctorul loan Piuariu Molnar. Viaţa şi opera lui, 1749-1815, Bucureşti, 1939, 45p.,

v      Emanuil Gojdu, 1802-1870.

v      Originea şi opera sa. Bucureşti, 1940, 59 p.;

v      Documente istorice transilvane , Vol.I (1599-1699), Cluj, 1940, XVIII + 522 p.;

v      La Transilvania nel quadro geografico e nel ritmo storico romeno, Bucureşti, 1942, 118 p.;

v      Zur Geschichte der Rumanen. Aufsatze und Vortrage, Sibiu 1943, VIII+609 p.;

v      Studii, conferinţe şi comunicări istorice, vol. I, Bucureşti, 1928, 449 p.; Vol. II, Cluj, 1940, 320 p.; Vol. III, Sibiu, 1941, 311 p.; Vol.  IV, Sibiu, 1943, 392 p.; Vol.  V, Cluj-Sibiu, 1945 1946,511 p.

v      A publicat şi o carte de cuvântări bisericeşti cu titlul Mângâiaţi poporul, Sibiu, 1916, 321 p. (în colaborare cu alţi preoţi);

v      O carte de istorie bisericească ilustrată, Bucureşti, 1933,269 p.;

v      Manual de istorie a românilor pentru clasa VIII-a secundară (ed. a XV-a, Sibiu, 1944, 544 p.);

v      Manual de istoria Bisericii Române (pentru clasa a IV-a de liceu, ed. a VIII-a, Craiova, 1944);

 

v      Aproape o mie de studii şi articole cu caracter istoric în “Revista Teologică", “Telegraful Român", “Biserica Ortodoxă Română", “Luceafărul”, “Tribuna", “Românul", “Transilvania", “Gazeta Transilvaniei", “Revue de Transylvanie", “Renaşterea", “Societatea de Mâine", Ţanuarul lnstitutului de Istorie" din Cluj şi alte zeci de periodice.

 

Reeditări:

 

v    loan Lupaş, Scrieri alese. I. Introducere, ediţie îngrijită, note şi comentarii de acad. Stefan Pascu  şi  Pompiliu Teodor, Cluj-Napoca, 1977, 259 p.

 


Apăsaţi pe litera corespunzătoare, de mai jos, pentru o căutare alfabetică:

 

[A] [B] [C] [D] [E] [F] [G] [H] [I] [J] [K] [L] [M] [N] [O] [P] [Q] [R] [S] [T] [U] [V] [W] [X] [Y] [Z]


HOME