* * *
LUPAŞ IOAN, istoric, profesor, om politic, preot.
N. 9 aug. 1880, în Sălişte, jud. Sibiu, decedat la 3 iul.
1967, în Bucureşti (înmormântat la Cernica) Studii la Liceul de Stat din
Sibiu (1892-1899) şi la Liceul ortodox Ţandrei Şaguna” din
Braşov (1899-1900), la Facultatea de Litere şi Filosofie (Istorie
şi Latină) a Universităţii din Budapesta (1900-1904), cu
doctoratul în 1905, specializare la Universitatea din Berlin (1904-1905). Profesor de lstorie bisericească
şi lstoria românilor la Institutul teologic-pedagogic ,,Andreian" din
Sibiu (1905-1909), promovând, concomitent, examenele din “secţia
teologică" (1905-1908). închis la Seghedin timp de trei Iuni, în 1907,
în anul următor a fost silit să se retragă din
învăţământ, fiind numit preot paroh şi ,,administrator
protopopesc" în Sălişte, iar în 1910 ales protopopş
concomitent a funcţionat şi ca “inspector" al şcolilor primare
ortodoxe din protopopiatul Sălişte.
în 1916/17 a avut domiciliu fortat în judeţul :opron, în Ungaria
şi în Budapesta. Militant pentru
unirea Transilvaniei cu vechea Românie, fiind delegat la Marea Adunare de la
Alba ILIlia din 1 Decembrie 1918, membru în “Marele Sfat al naţiunii
române" şi secretar general al “Resortului Culte şi
Instrucţiune Publică" din Consiliul Dirigentş deputat al
Săliştei în primul Parlament al României întrgite. Din toamna anului
1919, profesor titular la catedra de Istorie modernă a românilor şi
Istoria Transilvaniei la Facultatea de Litere şi Filosofie a
Universităţii din Cluj, la care a funcţionat până la
pensionare, în 1946, formând numeroşi profesori şi cercetători;
în mai mulţi ani şcolari, a predat lstoria Bisericii Române la
Academia teologică din Cluj.
Membru corespondent (1914), apoi activ (1916) al Academiei Române, mai
târziu preţedinte al secţiei istorice a Academiei (1932-1935), membru
în Comitetul central şi preşedinte al secţiei istorice a Astrei,
fondator şi codirector al “Institutului de Istorie Naţională“
din Cluj (1920-1945), publicând cele zece ,,Anuare" ale acestuia. Deputat în mai multe legislaturi, ministru
al Sănătăţii şi
Ocrotirilor Sociale (1926-1927), apoi al Cultelor şi Artelor
(1937-1938); din cauza activităţii sale politice, a fost închis mai
multi ani la Sighet din dispozitia autorităţilor comuniste. Membru în
“Sinodul" (Adunarea eparhiaIă) Arhiepiscopiei Sibiului şi în
Congresul Naţional Bisericesc al Mitropoliei Ardealului (din 1909), iar
după 1921 membru în Adunarea eparhială a Episcopiei Vadului,
Feleacului şi CIujului şi în Congresul Naţional Bisericesc din
Bucureştiş delegat la Congresul ecumenic de la Stockholm din aug.
1925. A publicat lucrări, manuale
didactice, articole, note, recenzii, majoritatea tratând teme de istoria
românilor transilvăneni, istoria Bisericii şi a culturii
româneşti.
Lucrări
principale (de istorie bisericească):
v
Câteva pagini din trecutul comunei
Sălişte.
v
Schiţă istorică, Sibiu, 1903, 20
p. (extras din rev. “Transilvania", an.
XXXIV, 1903);
v
Sovinismul confesional în istoriografia românească
ardeleană. Studiu critic, Sibiu, 1903, 39 p. (extras din TR, 1903);
v
Biserica ortodoxă din Transilvania şi
unirea religioa,să din veacul al XVIII-lea, Teză de doctorat (în
limba maghiară), Budapesta, 1904, 75 p.,
v
Contribuţii la istoria culturală
şi politică a epocii lui Şaguna. în ,,Anuarul XXIV al
lnstitutului teologic-pedagogic din Sibiu", pe 1907/8, p. 3 - 66 şi
în “Antuarul XXV" 1908/9, p. 3 - 44;
v
Mitiopolitul Andrei Şaguna. Scriere
comemorativă la serbarea centenară a naşterii lui. Sibiu, 1909,
404p. (ed.a ll-a,Sibiu, 1911, 338p.; (premiată de Academia Română);
v
Viaţa unei mame credincioase: Anastasia
Şaguna, Sibiu, 1912. 56 p. (mai multe ediţii);
v
Misiunea episcopilor Gherasim Adamovici şi
loan Bob la Curtea din Viena în anul 1792, Sibiu, 1912,45 p.;
v
Viaţa şi faptele lui Andrei
Şaguna, mitropolitul Transilvaniei, Bucureşti, 1913,96 p.;
v
Principele ardelean Acaţiu Barciai şi
mitropolitul Sava Brancovici. 1658-1661, în An. Acad. Rom., M. S. I., ş. a
II-a, t. XXX V, 1913, p. 563 - 586 (şi extras, 24 p,),
v
Contribuţiuni la istoria-românilor
ardeleni. 1780-1792. cu 84 acte şi documente inedite, în An. Acad. Rom.,
M. S. I., ş. a II-a, t. XXXVII, Bucureşti, 1915, 207 p.;
v
Episcopul Vasile Moga şi profesorul
Gheorghe Lazăr. în An. Acad. Rom., M.S.I., ş. a II-a, t. XXXVII,
Bucureşti, 1915, 58 p.,
v
Din istoricul ziaristicii româneşti, Arad,
1916, 78 p.; Luptători pentru llumină, Arad, 1916, 83 p.;
v
12 peţitori ai episcopiei Transilvane
vacante de la 1796î la 1810, Bucureşti, 1916, 45 p.;
v
Istoria bisericească a românilor ardeleni,
Sibiu, 1918. 280 p.;
v
Nicolae Popea şi loan Micu Moldovan.
Discurs de recepţie la Academia Română, Bucureşti, 1920, 53 p.;
v
Mitropolitul Andrei Şaguna, Sibiu, 1921,
174 p.;
v
Andrei Şaguna şi conducătorii ,,Asociaţiei
transilvane (1861-1922), Bucureşti, 1923, 63 p.
Alte
lucrări:
v
Din activitatea ziaristică a Iui Andrei
Mureşanu, Bucureşti, 1925, 165 p.;
v
Contribuţii la istoria ziaristicii
româneşti ardelene. Sibiu, 1926, 12 p.;
v
Lecturi din izvoarele istorice române, Cluj,
1928, VIII + 301p.
v
Cronicari şi istorici români din
Transilvania, 2 vol., Craiova, 1933,472 p. (ed. a II-a, 1940);
v
Istoiria unirii românilor, Bucureşti,
1937, 406p.;
v
Paralelism istoric, Bucureşti, 1937, 388
p.;
v
Realităţi istorice în voivodatul
Transilvaniei în secolele XII-XVI, Bucureşti, 1938, 98 p. (,şi ed.
franceză),
v
Doctorul loan Piuariu Molnar. Viaţa
şi opera lui, 1749-1815, Bucureşti, 1939, 45p.,
v
Emanuil Gojdu, 1802-1870.
v
Originea şi opera sa. Bucureşti,
1940, 59 p.;
v
Documente istorice transilvane , Vol.I
(1599-1699), Cluj, 1940, XVIII + 522 p.;
v
La Transilvania nel quadro geografico e nel
ritmo storico romeno, Bucureşti, 1942, 118 p.;
v
Zur Geschichte der Rumanen. Aufsatze und
Vortrage, Sibiu 1943, VIII+609 p.;
v
Studii, conferinţe şi comunicări
istorice, vol. I, Bucureşti, 1928, 449 p.; Vol. II, Cluj, 1940, 320 p.;
Vol. III, Sibiu, 1941, 311 p.; Vol. IV,
Sibiu, 1943, 392 p.; Vol. V, Cluj-Sibiu,
1945 1946,511 p.
v
A publicat şi o carte de cuvântări
bisericeşti cu titlul Mângâiaţi poporul, Sibiu, 1916, 321 p. (în
colaborare cu alţi preoţi);
v
O carte de istorie bisericească
ilustrată, Bucureşti, 1933,269 p.;
v
Manual de istorie a românilor pentru clasa
VIII-a secundară (ed. a XV-a, Sibiu, 1944, 544 p.);
v
Manual de istoria Bisericii Române (pentru
clasa a IV-a de liceu, ed. a VIII-a, Craiova, 1944);
v
Aproape o mie de studii şi articole cu
caracter istoric în “Revista Teologică", “Telegraful Român",
“Biserica Ortodoxă Română", “Luceafărul”, “Tribuna",
“Românul", “Transilvania", “Gazeta Transilvaniei", “Revue de
Transylvanie", “Renaşterea", “Societatea de Mâine",
Ţanuarul lnstitutului de Istorie" din Cluj şi alte zeci de
periodice.
Reeditări:
v
loan Lupaş, Scrieri alese. I. Introducere,
ediţie îngrijită, note şi comentarii de acad. Stefan Pascu şi
Pompiliu Teodor, Cluj-Napoca, 1977, 259 p.
[A] [B] [C] [D] [E] [F] [G] [H] [I] [J] [K] [L] [M] [N] [O] [P] [Q] [R] [S] [T] [U] [V] [W] [X] [Y] [Z]