DICŢIONARUL TEOLOGILOR ROMÂNI

* * *

Ř  LAVRENTIE (Calugarul)

Călugăr,  “diortositor” de cărţi

 

 

LAVRENTIE, călugăr “diortositor" de cărţi. 

 

N. c. 1700, decedat în d. 1759. 

Tuns în monahism la mănăstirea Hurezi, hirotonit ieromonah.

A fost un timp dascăl al candidaţilor la preoţie la Episcopia Râmnicului timp de 23 de ani (1736-1759)

 

A “diortosit" peste 20 de cărţi care s-au tipărit la Râmnic, la multe din ele scriind el însuşi prefeţele:

 

v      Antologhion (1734, cu prefaţă),

v      Octoih (1742, cu prefaţă),

v      Penticostar (1743),

v      Antologhion (1745, cu prefaţă),

v      Evanghelie (1746),

v      Apostol (1747),

v      Cazanii (1748, cu prefaţă),

v      Bucoavnă (1749),

v      Preoţia (1749),

v      Catavasier (1750, cu prefaţă),

v      Octoih (1750),

v      Antologhion (1752, cu prefaţă),

v      Slujba Sf. Grigorie Decapolitul (1753),

v      Molitvelnic (1758) (“prin diortosirea şi pe alocurea şi tălmăcirea lui Lavrentie ieromonahul Dimitrievici"),

v      Liturghier (1759), ş.a.

 


Apăsaţi pe litera corespunzătoare, de mai jos, pentru o căutare alfabetică:

 

[A] [B] [C] [D] [E] [F] [G] [H] [I] [J] [K] [L] [M] [N] [O] [P] [Q] [R] [S] [T] [U] [V] [W] [X] [Y] [Z]


HOME