* * *
MORARIU
CONSTANTIN, preot, poet şi traducător.
N.
5 mai 1854, în Mitocu Dragomirnei, lângă Suceava, ţdecedat la 16
mart. 1927, în Cernăuţii, nepot de frate al mitropolitului Silvestro
Morariu. Liceul în Suceva, apoi
Facultatea de Teologie la Cernăuţi (1874 - 1979), membru în
Societatea studenţească “Arboroasa", închis pentru manifestările
sale româneşti. Preot în Toporăuţi (1978 - 1986), apoi la biserica
“Sf. Paraschiva" din
Cernăuţi (1986 - 1996), iar
între anii 1896 - 1917 din cauza atitudinii sale politice româneşti, a
fost trimis preot în Pătrăuţi Suceava; consilier consistorial în
Cernăuţi (1918 - 1926); membru în “Societatea pentru cultura şi
literatura română în Bucovina".
S-a
ridicat mereu împotriva încercărilor de slavizare a poporului şi a
Bisericii româneşti, fiind şi unul din fruntaşii Iuptei de
eliberare naţională a românilor din Bucovina.
A
publicat versuri originale, articole cu caracter istoric, didactic, literar
şi economic, traduceri din literatura germană (Goethe, Schiller,
Heine), publicate în periodice: “Familia" - Oradea, “Aurora
Română" - Pesta, “Amicul Familiei” – Gherla, “Convorbiri
Literare" – laşi, “Viaţa Ronmânească" - Iaşi,
“Revista Politică" Cernăuţii, “Glasul Bucovinei" –
Cernăuţi, “Neamul Românesc" – Bucureşti,i ş.a. O parte
din versuri au fost strânse mai târziu în volum. în 1893- 1896 a editat singur
ziarul “Deşteptarea" la Cernăuţi, în vederea educării
ţăranilor, în care aproape toate articolele erau scrise de el
însuşiş după1900 a devenit - independent de voia sa ziarul
politic al Partidului Poporal Naţional din Bucovina. Articole cu caracter teologic în
“Candela", la care se adaugă o serie de broşuri cu caracter,
teologic-misionar (în colecţia “Biblioteca Deşteptării
Poporului"), apoi lucrări istorice, în care căuta să apere
drepturile românilor din Bucovina.
Aproape toate carţile şi broşurile sale le-a vândut în
scopuri culturale-filantropice româneşti.
Lucrări:
v
Istoricul şcoalei reale gr. or. din
Cernăuţi, Cernăuţi, 1889, 79 p.;
v
Kulturhistorische und etnographische Skizzen
uber die Rumanen der Bukowina, I. Teil, Wien, 1889-1991, 317+ 39 p.;
v
Părţi din istoria românilor bucovineni,
I-II, Cernăuţi, 1893-1894, 333p. (o istorie, precum şi prima
schiţă de istoria literaturii din Bucovina);
v
Câteva cuvinte despre folosul limbei
româneşti, Cernăuţi, 1896, 42 p.;
v
Moşia şi limba noastră. Scriere
poporală, Cernăuţi, 1901,47 p.
v
Versuri originale şi traduceri,
Cernăuţi, 1924 (alta ed., Cernăuţi, 1937).
Traduceri:
v
Goethe, Herman şi Dorotea, Gherla, 1894
(ed. a II-a, Cernăuţi, 1924);
v
Poezii germane traduse liber, Gherla, 1890, 118
p.;
v
Versurii de Shiller şi Goethe,
Cernăuţi, 1923.
v
Omiliile Sf. loan Gură de Aur la
Epistolele Sf Pavel către Tit şi Filimon, Gherla, 1888;
v
Omiliiie Sf. loan Gură de Aur la Epistola
Sf. Pavel către Timotei, în
“Candela", 1892;
v
Omiliile Sf. loan Gură de Aur la Epistola Sf. Apostol Pavel către Români,
Cernăuţi, 1889 (în colaborare cu St.
Saghin).
v
Grija cea mare trebuie s-o avem de viaţa
cea veşnică, Cernăuţi, 1923, 51 p.;
v
Citiţi, citiţi, ce poartă
credinţa în Dumnezeu. Scriere poporală, Bucureşti, 1907, 104 p.
(şi ed. a II-a, Cernăuţi, 1927, 92 p.);
v
Virtutea creştină, Prelucrare, tom.I,
Cernăuţi, 1902. p. 370, tom. II, Buc., 1907,195 + III p., vol. III,
Cernăuţi, 1909;
v
Virtutea milei creştineşti,
Prelucrare..., Cernăuţi, 1923, 78 p.;
v
Virtutea blândeţei creştineşti,
Prelucrare, Cernăuţi, 1924,35 p.
[A] [B] [C] [D] [E] [F] [G] [H] [I] [J] [K] [L] [M] [N] [O] [P] [Q] [R] [S] [T] [U] [V] [W] [X] [Y] [Z]