DICŢIONARUL TEOLOGILOR ROMÂNI

* * *

Ř  macarie (cronicarul)

Episcop, cronicar

 

MACARIE, episcop cronicar.

 

N. sfârşitul sec. XV, decedat la 1 ian. 1558, la Roman.

Călugărit probabil la mănăstirea Neamţ, “ucenic" al viitorului mitropolit Teoctist II, pentru care a şi copiat multe manuscrise.

Probabil egumen la Neamţ, apoi la Bistriţa, episcop la Roman (23 apr. 1531 -d. 2 martie 1548), înlăturat, din nou, în scaun din iun. 1551 până la moarte.

La îndemnul său, Petru Rareş a ridicat catedrala episcopala din Roman existentă şi azi - şi mănăstirea Râşca (la cea din urmă şi-a adus contribuţii materiale şi episcopul).  Este autorul unei Cronici în limba slavonă, în două variante: prima expune faptele petrecute de la moartea lui Stefan cel Mare (1504) până la 1542. iar a doua de la 1504 la 1551; figura centrală a Cronicii este Petru Rareş.

In 1556 Macarie a tradus în slavoneşte şi a rânduit pe articole, după alfabetul său, colecţia bizantină de legi intitilată Sintagme sau Nomocanonul lui Matei Vlastareş, cerută de Alexandru Lăpuşneanu (în 1561 trimisă  ţarului Rusiei Ivan IV cel Groaznic).

 

 


Apăsaţi pe litera corespunzătoare, de mai jos, pentru o căutare alfabetică:

 

[A] [B] [C] [D] [E] [F] [G] [H] [I] [J] [K] [L] [M] [N] [O] [P] [Q] [R] [S] [T] [U] [V] [W] [X] [Y] [Z]


HOME