* * *
SNAGOVEANU
IOSAFAT (din botez Ion Vărbileanu), arhimandrit.
N.
22 apr. 1797, într-un sat de pe Valea Vărbilăului-Prahova, decedat
la 3 nov. 1872, la Paris.
Studii
la şcoala de preoţie de la Episcopia Buzăului. Hirotonit preot în 1829, pentru parohia
Slănic şi numit curând protopop de Mizil.
Rămas
vgduv, s-a călugărit sub numele losafat; un timp a fost eclesiarh la
Episcopia Buzăului; şi-a continuat studiile la Colegiul naţional
“Sf. Sava" din Bucureşti, fiind numit şi preot al
mănăstirii “Sf.Sava", apoi la “Curtea Veche"; la terminarea
studiilor, profesor de Religie la aceiaşi Colegiu. Din 20 apr. 1844 până în nov. 1848, i
s-a încredinţat egumenia mănăstirii Snagov, de la care şi-a
primit şi numele.In 1848 a participat activ la revoluţia din Ţra Româneacă (membru în comisia
pentru dezrobirea ţiganilor), fapt pentru care a fost nevoit să se
refugieze în Transilvania, în Dobrogea - unde mitropolitul Dionisie al Dristrei
I-a hirotesit arhimandrit şi, în cele din urmă, la Paris. Acolo a
organizat comunitatea română, cu o capelă în str. Racine 22
(sfinţită la 22 nov. 1955), păstorită de el până la
moarte.
Lucrări:
v
Istoria Vechiului Testament,
Bucureşti,1839, VIII + 231 p.;
v
Istoria Noului Testament, Bucureşti, 1840,
318p.;
v
Prescurtare din istoria Vechiului şi
Noului Testament, Bucureşti, 1842,50 p. (ed. a II-a, 1848);
v
Versuri, anecdote şi fabule pentru
studenţii mici, Paris, 1863, 160 p.;
v
Vocabulariu de câteva cuvinte latine, explicate
în româneşte şi franţuzeşte, Paris, 1867;
v
Catehisme du Pere Iosaphat, archipretre a la
chapelle roumaine de Paris, Paris, 1870,49 p.
[A] [B] [C] [D] [E] [F] [G] [H] [I] [J] [K] [L] [M] [N] [O] [P] [Q] [R] [S] [T] [U] [V] [W] [X] [Y] [Z]