* * *
ŞTEFĂNESCU
MELCHISEDEC (din botez Mihail), episcop, istoric.
N.
15 febr. 1823, în Gârcina,jud. Neamţ, în familie de preot, decedat la 16
mai 1992, în Roman.
Studii
la Seminarul de la Socola (1934 - 1841 şi 1842/43), apoi la Academia
duhovnicească din Kiev (1848 - 1851), unde a obţinut titlul de
“magistru în teologie şi litere". Învăţător în
şerbeşti - Neamţ (1841-1842), profesor suplinitor la Seminarul
de la Socola (1843-1848) din nou profesor la acelaşi Seminar (1851 -
1856). profesor şi director la Seminarul din Huşi (1856- 1861);
călugărit cu numele Melchisedec (1843), hirotonit ierodiacon (1844)
la Socola, apoi ieronionah în Lavra Pecerska din Kiev (1851), protosinghel
(1952) şi arhimandrit (1853). Locţiitor
de episcop la Huşi (1861 - 1864), fiind hirotonit arhiereu cu titlul
“Tripoleos" în 1862, locţiitor (1864), apoi episcop eparhiot - numit
prin decret semnat de Al.I. Cuza - al noii eparhii a Dunării de Jos, cu
reşedinţa în Ismail (1865 - 1879); la 22 febr. 1879 ales episcop al
Romanului, unde a păstorit până la moarte.
Însufleţit
patriot, a luptat pentru unirea Principatelor, fiind ales membru în Divanul
Ad-Hoc (1957), a sprijinit reformele lui Al.I. Cuza şi Războiul de
Independenţă, a fost ministru al Cultelor (1860), membru de drept în
Senatul Românieiş i se încredintează o misiune politică în Rusia
(1868). Precursor al ecumenismului,
fiind delegat de Sf. Sinod la
Conferinţa vechilor catolici de la Bonn (1875). Ca membru al Sf. Sinod, a prezentat o serie de memorii pentru
prosperarea vieţii bisericeşti, ameliorarea stării materiale a
clerului, dar mai ales în legătură cu recunoaşterea
autocefaliei. A trimis tineri la studii
în Rusia (Gavriil Musicescu, Silvestru Bălăneşti, Constantin
Nazarie ş.a.). Prin testament, crează o fundaţie din care
să se acorde burse de studii la Academia duhovnicească din Kiev;
biblioteca şi colecţia sa numismatică le-a daruit Academiei
Române.
0
serie de realizări gospodăreşti la cele trei eparhii pe care
le-a cârmuit.
Ca
profesor de seminar a publicat numeroase manuale didactică, majoritatea
prelucrate după cele ruseşti. A fost unul dintre istoricii de
seamă ai vremii saleş a publicat documente slavone, inscripţii
şi însemnări din bisericile din Moldova, monografii de eparhii,
biografiile unor ierarhi etc. La 10 sept. 1870 ales membru activ al Academiei
Române (la sesiunile ei a prezentat comunicări, referate etc.).
Manuale
v
Manual de Liturgică, Iaşi, 1853, X +
132 p. (ed. a II-a Bucureşti, 1862, XII+ 185 p., prelucrare după Ivan
Scvortev);
v
Manual de tipic, Iaşi, 1854, 100 p.;
v
Teologia dogmatică a Bisericii Ortodoxe
catolice de Răsărit, laşi, 1855, VIII + 419 p.;
v
Scurtă introducere în cursul
ştiinţelor teologice, Iaşi, 1846, VI + 168 P.;
v
Catehismul ortodox, Iaşi, 1857, VIll + 206
p. (trad. după Filaret at Moscovei);
v
Introducere în sfinţitelecărţi
aleVecjiului şi Noului Testament, 2 vol., Iaşi, 1860, 230 + 223 p.;
v
Teologia Pastorală, parte tradusă,
parte prelucrată, Bucureşti, 1862, 280 p.
v
Alte manuale au răms în manuscris
Lucrări:
v
Cronica Huşilor şi a Episcopiei cu
aseminea numire, Bucureşti 1869,
IX + 463 + 175 p. + 3 foi;
v
Cronica Romanului şi a Episcopiei de
Roman, 2 vol., Bucureşti, 1874- 1875, IV + 352 p. (I) + VI + 239 p. (II);
v
Lipovenismul, adică schismaticii şi
ereticii ruseşti....... Bucureşti, 1871, 547p. (tradtisă în
greceşte şi tipărită la Constantinopol în 1876),
v
Relaţiuni istorice despre ţările
române din epoca de la finele veacului al XVI-lea şi începutul celui de al
XVII-lea, Bucureşti 1982, 55 p.;
v
Memoriu despre Tetraevanghelul lui Stefan cel
Mare de la Humor şi Tetrrevanghelul mitropolitului Grigorie de la
Voroneţ Bucureşti, 1882;
v
Inscripţia de la mănăstirea
Războieni, Bucureşti, 1882,48 p.;
v
O vizită la câteva mănăstiri
şi biserici antice din Bucovina, Bucureşti, 1883, 65 P.;
v
Inscripţiunile bisericilor armeneşti
din Moldova, Bucureşti, 1883; 71 p.;
v
Catalog de cărţile sârbeşti
şi ruseşti, manuscrise vechi ce se află în biblioteca mănăstirii
Neamţ, Bucureşti, 1983, 71 P.;
v
Papismul
şi starea actuală a Bisericii Ortodoxe din Regatul
României. Bucureşti, 1883, 110 p..;
v
Vizita şi scrierile lui Grigore Tamblac,
Bucureşti, 1884. 109 p.;
v
Notiţe istorice şi arheologice
adunate de pe la 48 de mănăstiri şi biserici antice din Moldova,
Bucureşti 1885, 318 p,
v
Schiţe biografice din viaţa
mitropolitului Ungrovlahiei Filaret II (1792) şi a altor persoane
bisericeşti contemporane cu dânsul, Roman, 1886, 69 p. (şi
Bucureşti, 1987, 80p.);
v
Viaţa şi minunile cuvioasei maicei
noastre Paraschevei cei nouă şi istoricul sfintelor ei moaşte,
Bucureşti, 1989, 65 p.;
v
Tratat despre cinstirea şi închinarea
icoanelor în Biserica ortodoxă şi despre icoanele făcătoare
de minuni din România, Bucureşti, 1890. 49 P,
v
Biserica Ortodoxă în luptă cu
protestantismul, în special cu calvinismul în veacul al XVII-lea şi cele
două sinoade din Moldova contra calvinilor, Bucureşti, 1890, 116 p.
ş.a.
v
Câteva lucrări de istorie
bisericească i-au rămas în manuscris.
v
A tradus din Iimba germană (după K.
J. Hefele) 64 de cuvinte sau predici ale Sf. loan Hrisostom orânduite după
sărbători şi duminici (Bucureşti, 1 883), iar din
slavoneste şi greceste câteva cărţi de slujbă.
v
Se adaugă la toate acestea numeroase
discursuri, dizertaţii, memorii, citite în Sf. Sinod (de pildă:
Biserica ortodoxă şi
calendarul, 1881, 44 P.;
v
Memoriu pentru cântările bisericeşti
în România, 1881, 28 p.;
v
Studiu despre ierarhia şi
instituţiunea sinodall în Biserica ortodoxă a Răsăritului
în genere şi despre ierarhia
instituţiunea sinodala în Biserica Ortodoxă Română, 1883,75
p.);
v
O Carte de rugăciuni, 1884, 233 p.;
v
Corespondenţă (publicată mai
târziu).
[A] [B] [C] [D] [E] [F] [G] [H] [I] [J] [K] [L] [M] [N] [O] [P] [Q] [R] [S] [T] [U] [V] [W] [X] [Y] [Z]