* * *
STANCA
SEBASTIAN, preot, istoric şi scriitor.
N.
17 oct. 1878, în Petroşani, jud. Hunedoara, în familie de preot, decedat
la 9 nov. 1947, în Sibiu.
Studiile
secundare la Gimnaziul evanghelic-Iuteran din Sebeş (1890-1893) şi la
Liceul ortodox Ţndrei Şaguna" din Braşov (1893-1898), iar
cele superioare la Institutul teologic din Sibiu (1898 - 1901) şi la
Facultatea de Litere a Universităţii din Budapesta (1901-1905), cu doctoratul
în 1910. A fost preşedintele Societăţii
literare “Petru Maior" din Budapesta, în 1902 s-a numărat printre cei
12 studenti români care au pus bazele revistei “Luceafărul" la
Budapesta, a lucrat în redacţia ziarelor “Poporul Român" în Budapesta
(1901-1906 şi 1907), “Telegraful Român" din Sibiu (1906) şi
“Lupta" din Budapesta (1907).
Preot paroh în Vulcan, jud.
Hunedoara (1907-1911), apoi în Sebeş, jud. Alba (1911 -1919),
asesor referent şcolar în noul Consistoriu eparhial ortodox român din Cluj
(1919-1921), apoi la Episcopia Vadului, Feleacului şi Clujului,
înfiinţată în 1921 (din 1922 consilier la secţia
bisericească), deţinând acest post pând în 1940; în acestă
calitate a redactat foaia eparhială “Renaşterea" (din 1923)
şi a organizat muzeul eparhialş hirotesit protopop, apoi iconom stavrofor;
membru în Adunarea eparhiala din Cluj şi în Congresul Naţional
Bisericesc, membru în secţia istorică a Astrei. A publicat o serie de lucrări de
istorie bisericească locala, nuvele, schiţe, amintiri, traduceri,
prelucrări etc.
Lucrări
teologice şi istorice:
v
Pocăiţii, Studiu pentru combaterea
sectei pocăitţlor, Sibiu, 1913, 272 p.;
v
Pâinea vieţii, Carte de rugăciuni
pentru toti creştinii, Cluj, 1931, 232 p.
v
Contribuţia preoţimii române din
Ardeal la înfiinţarea revistei “Luceafărul” de la Budapesta, în
războiul pentru întregirea neamului (1916-1919), Cluj, 1925, 179 p.;
v
Carmen Saeculare. Preoţimea română
din Ardeal în slujba idealului naţional, Cluj, 1927,20 p.;
v
Biserica ortodoxă din Sebeş, Cluj,
1928, 35 p.;
v
Episcopia ortodoxă română a Vadului,
Feleaului şi CIujului, 1919-1929, Cluj, 1930, 165 p.;
v
Mănăstirea de la Râpa Râmeţului,
Cluj, 1936;
v
Propaganda uniaţiei în Munţii
Apuseni, în RT, an. XXVII, 1937, nr. 6,
p. 213-218 şi nr. 7-8, p. 269-272; an. XXVIII,1938, nr.7-8, p.336-340;
an.XXIX, 1939, nr. 10-11, p. 412-422;
v
Viaţa
şi activitatea lui Vasile Moga. 1774-1845, Cluj, 1939, 125 p.
v
Cipariu Timotheus, Petroşani, 1910, 74 p.
(teză de doctorat în limba maghiară);
v
Conferinţe despre Mihai Viteazul, George
Dima, Gheorghe Lazăr, Ciprian Porumbescu, toate tipărite.
Lucrări literare:
v
Pribegii,
Comedie din viaţa meseriaşilor, în două acte. Localizare
după I. Nestroy, Sibiu, 1910, 4 f. + 46 p.;
v
Bucătăreasa. Comedie într-un
act. Prelucrare după Teodor Abt,
Braşov, 1911, 22 p.;
v
Lazar diacul. 0 întâmplare adevărată,
Bucureşti, 1923, 40 p.;
v
Fiul cantonierului şi alte novele,
Bucureşti, 1925 24 p.;
v
Greva şi alte poveştiri, Arad, 1926,
64 p.
v
Sergentul.
Episod din luptele de lângă Jiu în pasul Surduc la începutul lui septembrie 1916.
v
Dramă într-un act... Prelucrată
după lucrarea lui I Koener, “Ioseph Heyderich", Arad, 1926, 46 p..
v
Lege nouă. Comedie într-un act, Sibiu, 1933 52 p.;
v
Apis şi Este, traducere după Bruno
Brehm, Bucureşti, I 942,489 p.
Colaborări
la:
v
“Telegraful Român",
v
“Luceafărul" şi
v
“Revista Teologică" din Sibiu,
v
“Libertatea"-Orăştie,
v
“Tribuna"-CIuj,
v
“Cosânzeana"-Cluj,
v
“Tara Noastă"-Sibiu-Cluj,
v
“Anuarul lnstitutului de lstorie
Naţională"-CIuj etc.
În
manuscris:
v
Trecutul istoric al Petroşanilor
(premiată de Academia Română), piese de teatru, traduceri din
Schiller, Goethe, Korner, Uhland, Heine etc.
[A] [B] [C] [D] [E] [F] [G] [H] [I] [J] [K] [L] [M] [N] [O] [P] [Q] [R] [S] [T] [U] [V] [W] [X] [Y] [Z]