INVĂŢĂTURA
DE CREDINŢĂ CREŞTINĂ ORTODOXĂ
DESPRE POSTURI
293. Ce este postul?
„Postul
este infranarea de toate mancarurile, sau, la caz de boala, numai de unele, de
asemenea si de bauturi si de toate cele lumesti si de toate poftele cele rele,
pentru ca sa poata crestinul sa isi faca rugaciunea lui mai cu inlesnire si sa
ii fie milostiv Dumnezeu. inca si pentru a ucide poftele trupului si a primi
harul lui Dumnezeu...".
Postul este o fapta de virtute, un exercitiu de infranare a poftelor trupului
si de intarire a vointei, o forma de pocainta, deci mijloc de mantuire. Dar
este in acelasi timp si un act de cult, adica o fapta de cinstire a lui
Dumnezeu, pentru ca el este o jertfa, adica o renuntare de buna voie la ceva care
ne este ingaduit, izvorata din iubirea si respectul pe care il avem fata de
Dumnezeu.
Postul este si un mijloc de desavarsire, de omorare a voii trupului, un semn
vazut al ravnei si sarguintei noastre, spre asemanarea cu Dumnezeu si cu
ingerii, care n-au nevoie de hrana. «Postul este lucrul lui Dumnezeu, caci Lui
nu-I trebuie hrana - zice Sf. Simion al Tesalonicului. Este viata si petrecere
ingereasca, pentru ca ingerii sunt fara hrana. Este omorarea trupului, ca
acesta hranindu-se, ne-a facut morti; si izgonirea patimilor este postul, caci
lacomia intarata patimile trupului»598 (Sf. Simion al Tesalonicului, Raspuns la
intrebarea 54, p. 327).
294. Care e rostul si folosul postului?
Postul foloseste si sufletului si trupului, pentru ca intareste trupul, usureaza
si curateste sufletul. Pastreaza sanatatea trupului si da aripi sufletului. De
aceea, Legea Veche il recomanda si il impune de atatea ori (Ies. 34, 28; Deut.
9, 9; 18; Jud. 20, 26; I Regi 7, 6; Isaia 58; loil 2,15). „Nu
fi nesatios intru toata desfatarea si nu te apleca la mancaruri multe. Ca in
mancarurile cele multe va fi durere si nesatiul va veni pana la ingretosare.
Pentru nesatiu, multi au pierit; iar cel infranat isi va inmulti viata”,
zice inteleptul Isus, fiul lui Sirah (37, 32-34). Mantuitorul insusi a postit
patruzeci de zile si patruzeci de nopti in pustie, inainte de a incepe
propovaduirea Evangheliei (Matei 4, 2 si Luca 4, 2). El ne invata cum sa postim
(Matei 6, 16-18) si ne spune ca diavolul nu poate fi izgonit decat cu post si
rugaciune (Matei 17,21; Marcu 9, 29). Posteau de asemenea Sfintii Apostoli si
ucenicii lor (Fapte 13, 2, 3; II Cor. 6, 5); ei au si randuit postul pentru
toti crestinii599 (Asezamintele Sf. Apostoli, cart. V, cap. 13). Sfintii
Parinti lauda si recomanda postul cu staruinta. Iata ce spune, de pilda, Sf.
Ioan Gura de Aur: «Postul potoleste zburdaciunea trupului, infraneaza poftele
cele nesaturate, curateste si inaripeaza sufletul, il inalta si il usureaza»600
(Omilia a X-a la cartea Facerii, cap. I, vezi si Fer, Augustin, Sennones de
tempore, Sermo 207).
295. De cate feluri este postul dupa asprimea lui?
Dupa asprimea lui, postul poate fi de mai multe feluri:
a) Ajunare desavarsita, adica atunci cand nu mancam si nu bem nimic cel putin o
zi intreaga.
b) Postul aspru sau uscat (Siroragia) sau ajunarea propriu-zisa, atunci cand
mancam numai spre seara mancaruri uscate (paine si apa, fructe uscate, seminte
etc).
c) Postul obisnuit sau comun, rand mancam la orele obisnuite, dar numai „mancaruri
de post”, adica ne infranam de la „mancarurile
de dulce” (carne si peste, branza, lapte, oua,
vin, grasime).
d) Postul usor (dezlegarea), cand se dezleaga la vin, peste, icre si untdelemn,
cum se prevede in Tipic, la anumite sarbatori care cad in cursul posturilor de
peste an.
296. De cate feluri este postul, dupa lungimea Iui?
De doua feluri:
a) Post de o zi si
b) Post de mai multe zile.
297. Care sunt posturile de o zi si pentru ce au fost asezate?
Sunt posturile pe care le tinem:
a) Miercurea si vinerea din fiecare saptamana, in amintirea Patimilor Domnului:
miercurea au facut sfat carturarii si arhiereii iudeilor sa prinda pe Hristos,
iar vinerea L-au rastignit pe cruce601 (Canonul 15 al Sf. Petru al
Alexandriei). Tot in aceasta zi, dupa Traditie, mancase Adam din pom, lucru
pentru care a fost izgonit din rai602 (Sf. Simion al Tesalonicului, Raspuns la
intrebarea 53, p. 326).
b) Ziua inaltarii Sfintei Cruci (14 septembrie), in amintirea Patimilor
Domnului pe cruce (dezlegare la untdelemn si vin).
c) Ziua taierii capului Sf. Ioan Botezatorul (29 august), zi de post si
plangere pentru cel care a fost cel mai zelos propovaduitor si implinitor al
postului si al pocaintei (dezlegare la untdelemn si vin).
d) Ajunul Bobotezei (5 ianuarie): post asezat si ramas din vremea rand
catehumenii se pregateau prin post si rugaciune pentru primirea Botezului a
doua zi. Se ajuneaza in orice zi ar cadea603 (Canonul 1 al Sf. Teofil al
Alexandriei), iar a doua zi se ia aghiasma pe nemancate.
Cei ce vor sa prisoseasca in evlavie sau sa faca anumite fagaduinte sau
legaminte fata de Dumnezeu, pentru felurite pricini, pot sa posteasca si in
alte zile de peste saptamana decat cele oranduite de Biserica. Cea mai
potrivita este ziua de luni. In nici un caz sa nu se posteasca sambata sau duminica.
Postul acesta de buna voie nu are insa valoare decat atunci cand pazim si
zilele de post oranduite de Biserica.
298. Cand nu se posteste miercurea si vinerea?
Fie pentru insemnatatea sarbatorilor mari, adica pentru a nu se sterge prin
post bucuria praznicului Nasterii Domnului, al Invierii, al Rusaliilor, fie
pentru prisosinta postului dinaintea acestor sarbatori mari sau pentru a nu ne
asemana cu unii eretici, Biserica ingaduie sa mancam de dulce miercurea si
vinerea in anumite rastimpuri din cursul anului. Aceste zile sunt numite de
dezlegare (a postului) si sunt insemnate in calendare cu cuvantul harti. Iata
cand nu se posteste miercurea si vinerea:
a) In Saptamana luminata (saptamana Pastilor).
b) De la Nasterea Domnului pana in ajunul Bobotezei.
c) In saptamana de dupa Rusalii (inainte de inceputul postului de San-Petru).
d) In saptamana intai a Triodului (intre Duminica Vamesului si a Fariseului si
Duminica Fiului Risipitor).
e) In saptamana Branzei (inaintea lasatului sec pentru Postul Pastelui); se
dezleaga numai la lapte, oua si branza.
f) Nu se posteste, de asemenea, in ziua Nasterii Domnului si cea a Bobotezei,
cand aceste sarbatori cad miercuri sau vineri604 (Despre dezlegari, in „Tipicul
cel Mare”, cap. 35, p. 43-44. Comp. si Pravila de
la Govora (1640), cap. 45 si 149).
299. Care sunt posturile de mai multe zile din cursul anului?
a) Postul Pastelui,
b) Postul Craciunului,
c) Postul Sfanta-Mariei si
d) Postul San-Petrului.
300. Ce este postul Pastelui?
Postul Pastelui, Postul Mare sau Paresimile (de la cuvantul latinesc
quadragessima = patruzeci) este postul dinaintea Pastelui. E asezat in cinstea
Patimilor Domnului si ne aminteste de postul de patruzeci de zile al
Mantuitorului in pustie, inainte de a iesi in lume pentru propovaduirea
Evangheliei (Matei 4, 2 si Luca 4, 2)605 (Asezamintele Sf. Apostoli V, 13 si
Sf. Simion al Tesalonicului, Raspuns la intrebarea 52, p. 326). E totodata
vreme de pregatire, prin post, rugaciune si pocainta, pentru apropierea cu
vrednicie de Sfantul Trup si Sange, intrucat, de obicei, la Pasti se
impartasesc toti credinciosii.
Tine sapte saptamani, incepand cu Duminica lasatului sec de branza (Duminica
izgonirii lui Adam din rai) si se incheie in noaptea Pastelui, la inviere. E
cel mai vechi, mai lung si mai de seama dintre posturile bisericesti606 (Pentru
vechimea lui, vezi Can. 69 Apostolic; Can. 50 Laodiceea, Asezamintele Sf.
Apostoli V, 13; Can. 5 al Sinodului 1 ecumenic. Nu se mananca nici peste, nici
untdelemn si nu se bea vin. Se dezleaga la vin si untdelemn numai sambata si
duminica (pentru ca in aceste zile se face Liturghie deplina), iar la peste,
numai in ziua de Buna-Vestire si de Florii (pentru ca sunt praznice mari)607
(Tipicul cel Mare (al Sf. Sava), cap. 34, p. 42. Comp. si Scrisoarea sinodala a
Patriarhului ecumenic Paisie 1 catre Patriarhul Nicon al Moscovei (1655),
raspuns la intrebarea 20 (la C. Delikanis, op. cit., t. III, p. 65)).
Sunt scutiti de ajunare numai copiii, lauzele, batranii si bolnavii sau cei
neputinciosi, precum si cei aflati in situatii speciale608. Cu deosebita
evlavie trebuie sa postim prima si ultima saptamana din Postul Paresimilor.
301. Ce este postul Craciunului?
Postul Craciunului este postul dinaintea Nasterii Domnului. Tine 40 de zile (15
noiembrie - 25 decembrie). Lasam sec in seara de 14 noiembrie (ziua Sf. Filip);
iar daca aceasta zi cade miercuri sau vineri, incepem postul cu o zi mai
inainte. E asezat pentru a ne pregati spre cuviincioasa intampinare a Nasterii
Domnului si inchipuie noaptea in care traia omenirea dinainte de Mantuitorul,
cand Patriarhii si Dreptii Legii vechi asteptau venirea Lui, cu post si
rugaciune. Ne aduce aminte indeosebi de postul de 40 de zile al lui Moise in
pustie, inainte de primirea Legii (les. 34, 28)609 (Sf. Simion al Tesalonicului,
Raspuns la intrebarea 54, p. 327). Se dezleaga la peste in ziua de 21 noiembrie
(Intrarea in Biserica a Maicii Domnului), fiind praznic mare. In ziua cea din
urma a acestui post (Ajunul Craciunului) se ajuneaza, adica nu se mananca nimic
pana la ivirea luceafarului de seara, care inchipuie steaua Magilor; apoi
mancam uscat: seminte, poame, turte sau covrigi. Tot in aceasta seara, pe
alocuri, slujitorii Bisericii umbla cu Icoana Nasterii, cantand troparul
Craciunului si aducand astfel, in casele crestinilor, vestea cea buna a marii
sarbatori din ziua urmatoare. In ziua Craciunului, in orice zi ar cadea, mancam
de dulce.
302. Ce este Postul Sfanta-Mariei?
Postul Sfanta-Mariei Mari (sau postul lui August) este postul dinaintea
Adormirii Maicii Domnului. E asezat in cinstea Maicii Domnului, amintindu-ne de
postul cu care aceasta, dupa traditie, s-a pregatit spre trecerea ei la cele
vesnice610 (Ibidem, p. 327). Tine doua saptamani: de la 1-15 august. Lasam sec
la 31 iulie seara; iar daca aceasta zi ar cadea miercuri sau vineri, lasam sec
cu o zi inainte. Se dezleaga la peste in ziua Schimbarii la Fata (6 august),
fiind praznic mare. Daca ziua Sfanta-Mariei (15 august) cade miercuri sau
vineri, nu mancam de dulce, ci se dezleaga numai la peste.
In timpul acestui post se citeste mai cu deosebire Al doilea Paraclis al Maicii
Domnului, pe care il gasim in Ceaslov.
303. Pentru ce s-a asezat si cat tine postul San-Petrului?
Postul San-Petrului, adica al Sfintilor Apostoli Petru si Pavel, e asezat in
cinstea acestor doi Sfinti Apostoli, a caror moarte muceniceasca se serbeaza la
29 iunie si care s-au ostenit cel mai mult pentru vestirea Evangheliei si
pentru raspandirea credintei crestine611 (Sf. Simion al Tesalonicului, Raspuns
la intrebarea 54, p. 327). Totodata ne aduce aminte de postul cu care Sf.
Apostol Pavel, impreuna cu Varnava, s-au pregatit inainte de trimiterea lor la
propovaduire, din porunca Duhului Sfant (Fapte 13, 2-3; Isaia 58, 3-7)612
(Marturisirea ortodoxa..., partea I, raspuns la intreb. 88, trad. cit., p. 85).
Acest post are o lungime schimbatoare, intrucat inceputul lui atarna de data
Rusaliilor. Se lasa sec in Duminica intai dupa Rusalii (a tuturor Sfintilor) si
se posteste pana in ziua de San-Petru (29 iunie). Daca aceasta zi cade miercuri
sau vineri nu mancam de dulce. E un post mai usor; se dezleaga martea si joia
la vin si untdelemn, iar sambata si duminica si la peste613 (Tipicul cel Mare,
cap. 35, p. 14 si Pravila de la Govora (1640), cap. 67).
304. Cum trebuie sa postim?
Respectarea posturilor este o datorie a bunului credincios, care este cuprinsa
in porunca a doua a Bisericii614 (Marturisirea ortodoxa, partea I. Raspuns la
intrebarea 88, trad. cit., 169-188). Sfintele Soboare si randuielile date de
Sfintii Parinti pedepsesc cu asprime pe cei ce nu pazesc posturile (Can. 69 al
Sf. Apostoli). Dar trebuie sa postim nu numai cu trupul, ci si cu sufletul.
Adica nu numai mancand de post, ci si infranandu-ne totodata de la patimi,
pacate si ispite. Odata cu infranarea de la mancarurile de dulce, sa ne silim a
ne curati nu numai trupul, ci si sufletul, petrecand in rugaciune si pocainta.
Postul intreg, adevarat si desavarsit este deci nu numai cel trupesc, ci si
sufletesc: postul de bucate, impreuna cu cel de fapte, postul de mancare si totodata
de purtari. Asa ne indeamna Biserica, prin cantarile ei din slujbele Postului
celui Mare: «Sa postim, post primit, bineplacut Domnului; postul cel adevarat
este instrainarea de rautati, infranarea limbii, lepadarea maniei, departarea
de pofte, de clevetire, de minciuna si de juramantul mincinos. Lipsirea
acestora este postul cel adevarat si bine primit»615 (Triod, 1986, p. 112). Iar
Sf. Ioan Gura de Aur zice: „Postiti? Aratati-mi-o prin fapte. Cum? De vedeti un
sarac, aveti mila de el; un dusman, impacati-va cu el; un prieten inconjurat de
un nume bun, nu-l invidiati; o femeie frumoasa, intoarceti capul. Nu numai gura
si stomacul vostru sa posteasca, ci si ochiul, si urechile, si picioarele, si
mainile voastre, si toate madularele trupului vostru. Mainile voastre sa
posteasca ramanand curate si de hrapire si de lacomie. Picioarele, nealergand
la privelisti urate si in calea pacatosilor. Ochii, neprivind cu ispitire
frumusetile straine... Gura trebuie sa posteasca de sudalme si de alte vorbiri
rusinoase”616 (Sf. Ioan Gura de Aur, Adpopulum antiocheum, Cuv. 3, Migne, P.
G., XLIX, col. 53).
Back to: “Catehism”