Săptămâna Patimilor, Invierea Domnului, Banchetul
de Paşte
- Ziua Independenţei, Monarhia şi Ziua Mamei -
la Sfânta Treime din Los Angeles
Bucuria Invierii, Ziua Mamei, Omagiu Monarhiei
Dupa Calatoria prin cele sapte saptamani
ale Postului Mare, fiecare se prezinta cu vrere sau fara vrere in fata lui
Dumnezeu, oglindindu-se prin masura faptelor sale.
VINEREA MARE
Despovarati de povara pacatelor noastre prin
Taina Sfintei Spovedanii, curatati prin Sfanta Euharistie venim cu bucurie la
Inviere pentru a-L intalni pe Cel care ne-a mantuit, rasarind din mormant
dandu-ne noua viata si lumina, cu moarte pre moarte calcand, umpland cerul si
pamantul de lumina. Aceasta bucurie s-a manifestat prin migrarea
dreptcredinciosilor in numar mare (dar niciodata repondera de mare) umpland
curtile bisericilor pentru a primi lumina si viata pe care Hristos Dumnezeu
le-a adus pentru ca la caldura luminii noi sa avem viata si s-o avem din
belsug.
SÂMBĂTA MARE (Dimineaţa) şi
ÎNVIEREA DOMNULUI (Miezul-Nopţii)
Ceea ce a creat un sentiment pozitiv a fost
ca reponderant a fost tineretul, inoculandu-ne multumirea ca credinta,
traditiile sunt in maini bune care sa le duca mai departe prin acestea un neam
putand sa aiba identitate si continuitate. Invierea ne-a chemat sa ne intalnim
cu Hristos Inviat, cu mireasa Lui- Biserica, care are Viata numai cand obstea o
umple venind la intalnirea cu Mirele Iisus, cu noi insine si unul cu altul.
Doar Biserica este aceea in care ne intalnim tot postul sa ne tanguim si sa
plangem vazand cum patimeste Domnul Iisus pentru a ne despovara de pacate. Tot
Biserica dupa miracolul Invierii ne indeamna sa ne veselim dupa cuviinta sa se
bucure tot pamantul si sa praznuim toata lumea cea vazuta si nevazuta. Animati
de acest indemn Biserica Ortodoxa Romana Sfanta Treime din Verdugo Road a
chemat obstea sa se intalneasca la un banquet-duminica, 1 mai 2005.
VECERNIA MARE DIN ZIUA ÎNVIERII ŞI
BANCHETUL DE PAŞTE
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Prin purtarea de grija a PCP Protoereu
si Paroh al Bisericii Constantin Alecse, impreuna cu Consiliul Parohial, Reuniunea
Doamnelor si multi Voluntari au organizat un banquet al bucuriei apreciat
pozitiv de participantii care au umplut sala parohiala. Spatiul nu ne permite
sa enumeram pe toti aceia care si-au adus aportul si din cauza ca pomenind pe
unii nu vrem sa nedreptatim pe altii. Imbietoare au fost organizarea, meniul si
un program cultural pentru toate varstele. Omul orchestra, maestrul Ionica
Ardeleanu, virtuosul acordeonist Marian Milita si o voce plina de viata sau i
s-ar putea spune si o viata tanara plina de voce, Nicoleta Voitec au umplut
sala si sufletele participantilor cu acorduri mai noi sau nemuritoare. Este
indeobste stiut sau mai mult simtit ca omul se poate ridica deasupra existentei
sale pe calea muzicii. In fond una din hranele sufletului este si muzica. Ea
incepe cu adevarat acolo unde cuvintele se sfarsesc, putand exprima inefabilul.
Daca n-ar fi muzica infernul zgomotelor care ne inconjoara ne-ar coplesi, ne-ar
distruge. Doar muzica ne insoteste fericit in bucuriile, in singuratatile si
tristetile noastre. Muzica este considerata ca o minune a armoniei,
mijlocitoare nebuloasa intre spirit si materie. Cand se umple sufletul de
acordurile muzicale trupul se incarca cu energii nebanuite, eliberandu-le doar
prin dans. Pentru a incanta sufletul cu muzica trebuie insa sa ai har (noi ii
zicem talent). Cu har sunt binecuvantati toti aceia care ne-au picurat in
suflet prin palniile urechilor torente de note muzicale, maestrit compuse si
interpretate. Le multumim.
O foarte placuta surpriza a constituit-o
tanara formatie Bosquito care a adus alte efluvii muzicale care s-au
sincronizat fericit prin alternanta cu prima formatie. Bosquito este o formatie
cu elemente de varste diferite dar care incearca sa redescopere in fiecare zi
iubirea si inspiratia!
Tot la capitolul activitati culturale
s-a inscris si parada palariilor, la care cea mai mica participanta purta pe
umeri 3 anisori. De fapt majoritatea participantelor au fost copii, care prin
inocenta lor plina de candoare, prin stangaciile lor au adus un plus de
bunadispozitie. Castigatoare a fost initiativa de reluare a unei frumoase
traditii, care cu 15-20 ani in urma era un act cultural nelipsit de la
numeroasele inltalniri ale comunitatii romano-americane, cand bierica era un
colt de Romanie unde se intalneau Credinta, Limba, Traditia si Obiceiul dupa
care toti cei smulsi din pamantul tarii pentru a trai demni si liberi, tanjeau.
Banquetul bucuriei Invierii s-a incheiat intr-o nota de plinatate sufleteasca,
cu gandul la hramul Bisericii, care va fi la Duminica Rusaliilor.
Duminica, 8 mai s-a sarbatorit ziua Mamei
|
|
La incheierea sfintei liturghii PCP
Constanton Alecse a oficiat un TE DEUM prin care s-au inaltat rugaciuni de
pomenire a mamelor plecate acasa dintre noi si sanatate, viata lunga, pace si
bucurii pentru mamele care sunt intre noi. S-a omagiat mama, in cuvantul
Presedintelui Consiliului Parohial, dl Ion Anton, ca fiind izvorul vietii pe
pamant prin mijlocirea careia Bunul Dumnezeu perpetueaza specia umana dupa
creatia Sa. |
In continuare a fost omagiata Monarhia.
Inca de la 1856, cand Principatele romane se aflau sub suzeranitate turca, prin
tratatul de la Paris se hotaraste convocarea adunarilor ad-hoc, care sa
consfinteasca unirea Principatelor sub conducerea unui principe ereditar
strain.
Totusi la 1859 are loc Unirea
Principatelor Romane sub Domnia luptatorului de la 1848- Alexandru Ioan Cuza.
Cuza acceptase aprioric necesitatea unui domnitor strain, astfel ca la 1866
este ales prin plebiscit Carol-Ludovic de Hohenzollern Sigmaringen, care devine
domnitorul Carol I. El paseste pe pamantul Principatelor la 10 mai 1866 depune
juramantul de credinta fata de tara care il va respecta cu mare sfintenie, iar
10 mai devine sarbatoarea nationala a Romaniei pana la 30 decembrie 1947 cand
hoardele rosii au gonit bunacuviinta din Romania.
La 10 mai 1877 Carol I proclama solemn
Independenta absoluta a Romaniei. In august 1877 domnitorul Carol I are o
intalnire cu tarul Alecsandrul al II-lea si marele duce Nicolae, unde se
hotaraste preluarea conducerii trupelor ruso-romane de catre Carol I. Au loc
lupte grele cu jertfe inimaginabile si turcii cer armistitiu incheindu-se pacea
de la San Stefano. Este necesar de subliniat ca dupa marea victorie asupra unui
imperiu care facuse legea in lume, incepand cu 1453, cand a trecut in istorie
existenta Imperiului Bizantin, Romania care a platit cu o imensa jertfa de
sange si vitejie nu numai ca n-a participat la tratative dar a fost si amputata
de judetele din sudul Basarabiei. Deci in fata rusilor poti pierde si atunci
cand castigi.
La 10 mai 1881, prin lege, Romania
devine din Principat, Regat, sub incoronarea lui Carol I ca rege. Pe apele
tulburi ale istoriei Regatul navigheaza cu regele Carol I la timona pana in
1914 cand regele moare si izbucneste primul razboi mondial la care Romania este
neutra.
In 1914 preia regalitatea Ferdinand.
In 1916 Consiliul de Coroana hotaraste
intrarea Romaniei in razboi de partea Antantei. Mare proba de fidelitate a
Regelui Ferdinand sunt luptele crancene de la Marasti, Marasesti si Oituz, in
care cu mari jertfe zdrobeste trupele germane. Lui Ferdinand i se mai zice si
Intregitorul, deoarece la 1 decembrie 1918 Marea Adunarea de la Alba Iulia
proclama unirea Transilvaniei cu Regatul. Lui Ferdinand îi succede la tron controversatul rege
Carol al II-lea, care regeste pana in 1940, cand fiul sau Mihai devine rege al
romanilor.
In anii care urmeaza dupa 1940 tanarul
rege Mihai da o proba de inalta maturitate, conducand barca destinelor Romaniei
printre stancile colturoase aflate sub apele tulburi ale zbuciumatului deceniu
V al secolului XX.
La 30 decembrie 1947 regele Mihai este obligat
de comunistii hibrizi ruso-romani sa abdice si astfel se incheie o etapa foarte
importanta din istoria Romaniei Moderne care a durat 81 de ani, perioada in
care Romania si-a capatat independenta de stat, a devenit regat, s-a intregit
si a atins in 1938 o dezvoltare socio-economica pe care nu a mai atins-o pana
in zilele noastre.
|
|
|
Cele trei evenimente omagiate in cuvintele de mai sus sunt
omagiate si in cateva versuri:
|
Pentru
Bucuria Invierii Hristos a inviat din morti, Cu moarte pre moarte calcand Si celor din morminte Viata daruindu-le ! Pentru mamele romane In noapte-n agitata tara, Nu-i nimeni cine sa auda Un glas inabusit de mama, Al lutului prea sfanta truda. La noi nadejdele de maine Un neam din noapte si le-ndreapta Si de la pruncii vostri, MAME Seninul diminetii asteapta. Cuvantul vostru-i o putere, Nebiruita nici de-o lege Si ziua visurilor noastre Din noapte poate s-o dezlege Uniti-va in gand, voi mame Si-un gand sfinteste a voastra viata. Copiii vostri sa ne-aduca Lumina dincolo de ceata. |
Pentru Monarhie de Vasile Alecsandri Traiasca Regele In pace si onor, De tara iubitor Si-aparator de tara. Fie Domn glorios Peste noi Fie in veci norocos In razboi O, Doamne Sfinte, Ceresc Parinte Sustine cu a ta mana, Coroana romana Traiasca Patria Cat soarele ceresc Rai vesel pamantesc Cu mare falnic nume Fie-n veci ocrotit De nevoi Fie-n veci locuit de eroi O, Doamne Sfinte Ceresc Parinte, Intinde a ta mana Pe Tara Romana! |
ION ANTON, Los Angeles California, mai 2005