VIAŢA CREŞTINĂ2007– NO.7-9 (Iulie-Septembrie, 2007 ) – VOL. 50, ISSUE 7-9 |
---|
Presa romana despre:
Noul Intai-Statatorul B.O.R., Patriarhul dr. Daniel (Ciobotea)
Un reportaj de: Andreea Pora, Andrei Luca Popescu
Joi, 13 Septembrie 2007
Dupa o zi in care nu au lipsit surprizele, incarcata de tensiune si de zvonuri, Colegiul Electoral Bisericesc l-a ales Patriarh, cu 95 de voturi, pe IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei. Contracandidatul sau, IPS Bartolomeu Anania, a obtinut 66 de voturi, fiind nevoie de doua tururi de scrutin pentru a-i departaja.
Dintre cele doua curente despre care s-a vorbit intens in aceste 41 de zile, despre care s-a speculat si s-a teoretizat, Biserica a ales ecumenismul. Adica tendinta reformatoare, de apropiere de celelalte culte si de intarire a misiunii sociale a Bisericii.
A fost ales un Patriarh cu personalitate puternica a carui promisiune principala a fost ca va lupta pentru innoirea Bisericii Ortodoxe Romane. A contat poate si varsta, 56 de ani, fiind demontate astfel speculatiile potrivit carora se dorea un Patriarh de tranzitie. Nu lipsita de importanta a fost si respectarea cutumei potrivit careia Patriarh devine Mitropolitul Moldovei, traditie care, iata, nu a fost intrerupta. Nu trebuie uitat ca IPS Daniel a stiut sa fie in gratiile tuturor puterilor si guvernelor, ca este un bun manager, reusind sa faca din Mitropolia Moldovei cea mai bogata din tara. Lucruri care, cu siguranta, au atarnat in balanta.
Dihotomia traditionalism-ecumenism in sanul Bisericii nu este falsa si, chiar daca acum se pare ca s-a dat un semnal de innoire, este de asteptat sa urmeze totusi reactii si o opozitie din partea celor care considera ca noul Patriarh este prea "modernist". Pentru asta a fost si contestat, de aici si lupta stransa care s-a dat. Pentru ca in fond nu a fost vorba doar de o problema a elitelor din sanul Bisericii, ci si de o chestiune care poate influenta mersul si chipul ei in urmatorul deceniu cel putin.
Rezultatul votului arata o majoritate clara, fapt ce este de bun augur pentru ceea ce multi asteapta de la noul Patriarh: deschidere ecumenica, transparenta, promovarea relatiilor dintre Biserici si etnicitate, identificarea momentelor de criza, reformarea BOR si reorganizarea Bisericii. Dar in primul rand se asteapta o mai mare aplecare spre turma de crestini.
Fierberea pentru alegerea noului Patriarh a inceput inca de dimineata, pe Dealul Mitropoliei. E drept, mai mult au fiert ziaristii, pentru care Biserica Ortodoxa Romana s-a dovedit inca o data o cazemata din care informatia picura cu pipeta. Nimic mai mult decat vestile seci, in rest inaltii ierarhi, dar si vrednicii mireni care au votat pentru Patriarh au fost mai protejati de nasul presei decat un presedinte american aflat la plimbare in Orientul Mijlociu. Pasii dupa care trebuia sa curga ritualul care a precedat votul Sfantului Sinod, stabiliti de regulament si de traditie, nu au fost impleticiti. La ora 8.00 Liturghia, la 9.30 Te Deum-ul. Dupa slujba, in batai grave de clopot, doua siruri indiene de sutane negre si barbi duhovnicesti, fluturand in vantul puternic, au iesit din Catedrala si s-au retras in Cancelaria Patriarhiei. Era ora 10.00 si Sfantul Sinod mergea la vot, pentru a numi, "cu frica de Dumnezeu si sub insuflarea Duhului Sfant", trei candidati. sedinta a fost prezidata de Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului, care a renuntat astfel din start la pretentiile de Patriarh, dupa cum spune la regulament. La numaratul voturilor a fost secondat de "doi barbati de incredere", episcopii-vicari Calinic Botosaneanul si Irineu Bistriteanul. Din Sfantul Sinod au lipsit Eftimie, Episcopul Romanului, si Ioachim, Episcopul Husilor, pe care boala nu i-a lasat sa se deplaseze la Bucuresti.
Fara un capetel de informatie, ci doar cu mirosuri de zvon, in curtea Patriarhiei se vorbea de jocuri de culise, retrageri de ultima secunda si surprize. Oricum, capetele de afis se stiau de cand Patriarhul Teoctist nici nu trecuse bine la cele sfinte. "Oricine ar iesi, nu are cine sa se opuna. Cu cele sfinte eu nu m-as juca. Ati vazut ce s-a intamplat cu seful Ocolului Silvic de la Suceava, care a avut accident de masina dupa ce n-a vrut sa retrocedeze terenurile Bisericii. si Antonie Iorgovan s-a opus si uite cum e acum", perora superstitii fostul senator PNTCD Vasile Lupu, primul mirean cu drept de vot la Patriarhie care a aparut la locul faptei si printre extrem de putinii care au stat de vorba cu presa.
Jumatate de ora dupa miezul zilei, Vincentiu Ploiesteanul a confirmat si surprizele, si retragerile fulgeratoare. Laurentiu Streza a anuntat din capul locului ca nu vrea sa fie Patriarh, fiind taiat de pe lista de eligibili. Dupa primul tur de scrutin, votul l-a scos pe Daniel Ciobotea, Mitropolitul Moldovei, drept prim candidat. Inainte de a doua tura de vot, dandu-si probabil seama ca va iesi pe locul trei, a venit retragerea lui Teofan al Olteniei, care a anuntat ca renunta la cursa. Bartolomeu Anania, Mitropolitul Clujului, a fost ales al doilea candidat. Surpriza a venit de unde nimeni nu se astepta: Episcopia Harghitei si Covasnei a dat al treilea candidat, pe Ioan Selejean, desi nimeni nu se astepta la organizarea unei a treia ture de vot. Bursa zvonurilor anunta ca, de altfel, Ioan a avut un singur vot la primul tur.
La ora 17.00, a inceput votul Adunarii Nationale Bisericesti, pentru a-i departaja pe cei trei candidati. Alaturi de cei doi clerici bolnavi, de la vot au mai lipsit si opt mireni. O prima runda de vot s-a sfarsit dupa mai bine de ora: Daniel – 80 de voturi, Bartolomeu – 62 si Ioan – 18. Lupta urma sa se dea intre cei doi grei. Dupa inca o ora de du-te-vino la cabinele de vot rezultatul care se intrezarea inca de la inceput a fost parafat: Cu 95 de voturi, fata de doar 66 obtinute de Bartolomeu, Daniel a devenit al saselea Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane.
Reforma sau traditie?
Ce inseamna reforma in Biserica Ortodoxa Romana de azi? Este nevoie de deschidere si transparenta? Care este raportul de forte intre adeptii ecumenismului si cei ai orientarii traditionale din Biserica Ortodoxa Romana? Care sunt provocarile carora ortodoxia si noul patriarh vor trebui sa le faca fata? La aceste intrebari ne-au raspuns mai multi teologi, fiindca membrii clerului abordeaza aceste teme doar in cercuri inchise. Teama de ierarhie n-a disparut din BOR.
Pr. prof. Paul Brusanovschi, profesor de Istoria Bisericii Romane, pune degetul pe rana:
"Bineinteles ca este nevoie de reforma. Ar trebui, in primul rand, o reforma constitutionala dupa model sagunian, prin revenirea la statutul din 1868 sau macar la cel din 1925.
Aceasta prevede autonomia deplina fata de stat, precum si autonomia corporativa a structurilor inferioare fata de cele superioare, prin subsidiaritate, depasind starea uniforma si excesiv centralizata de astazi. Apoi, este necesara separarea puterilor, respectiv laicatul sa aiba un rol mult mai mare. Conform statutului sagunian, laicii erau alesi prin vot uninominal, avand de-a face cu adevarate parlamente locale care legiferau bunul mers al treburilor bisericesti la nivel local. Iar al treilea element sagunian era reprezentarea prin 2/3 a laicatului si 1/3 a clerului. Astazi avem de-a face cu un centralism strans, dirijat de la Bucuresti, ca o prelungire a perioadei comuniste, cand puterea discuta cu un grup restrans din elita clerului.
Un alt aspect al reformei consta in faptul ca reprezentantii laicatului sa fie intr-adevar reprezentanti ai credinciosilor, nu ajunsi in functii prin «alegeri» dirijate de conducerile eparhiale, numiti, practic, in functie de anumite interese.
Reforma mai trebuie sa cuprinda obligatoriu mai multa transparenta, ca o corporatiune de drept public autonoma cu adevarat, iar cele dezbatute in adunarile eparhiale si in Adunarea Nationala Bisericeasca sa fie publicate sub forma de protocoale, ca in perioada interbelica. Astfel, societatea va vedea ca exista un control eficient asupra administratiei bisericesti, iar acest fapt va duce la cresterea increderii in Biserica, fata de lenta erodare la care asistam azi."
Cristian Vasile, profesor de istorie la Universitatea Bucuresti nu are ezitari in privinta necesitatii unui suflu nou in Biserica Ortodoxa, desi nu-i place notiunea de "reforma" pentru ca "nu trebuie sa protestantizam Biserica".
"Dar este nevoie de o mare deschidere, asta incontestabil. Eu nu inteleg nici chiar faptul ca aceste alegeri au ramas secrete. Majoritatea asteptarilor fata de noul Patriarh se leaga de deschidere. Nu doar ca au probleme mari cu CNSAS, intens mediatizate, dar dansii n-au deschis nici macar arhiva Sfantului Sinod, nu doar pentru prezent, dar nici pentru secolul 19! Macar atat daca ar face noul Patriarh si tot ar fi un mare castig, altfel avem de-a face cu o schimbare de forma.
Legat de expresia «traditionalist-ecumenist-modernist», taberele nu cred ca sunt atat de clar conturate cum incearca presa sa le impuna, e si o separare in conventional, cu care trebuie operat cu prudenta.
Sa ne rugam ca, indiferent cine iese Patriarh, Biserica sa ramana unita, nu ca in urma cu doi ani, cu prilejul divizarii Mitropoliei Ardealului, cand au iesit la iveala atatea lucruri urate si ambitii fara de masura.
Viitorul Patriarh are de rezolvat, in primul rand, restantele acumulate. Vorbesc aici de disputa patrimoniala cu greco-catolicii si catolicii, fapt realizabil daca exista deschiderea de care vorbeam ca deziderat.
Au venit multi cu impunerea modelului grecesc de mitropolii, eu nu cred ca e bine, vad in acest fenomen un pericol, necesitatile pastorale ale credinciosilor nu necesita o reforma administrativa atat de drastica.
Si, obligatoriu, mai multa transparenta!"
Vasile Somcutean, analist specializat pe iudaistica, este convins ca fiecare candidat la functia de Patriarh a venit in Adunare cu platforme-program, cu puntele forte specifice:
"Evident, este nevoie de reforma in Biserica. Prin definitie, Biserica Ortodoxa Romana este o Biserica traditionalista, insa ea trebuie sa se adapteze noilor contexte in care chiar enoriasii ei isi desfasoara activitatea si isi traiesc viata. Dihotomia «traditionalist-ecumenist» nu este fortata de presa, ci ea s-a impus prin formatia si provenienta clerului care are acces la functii. Majoritatea celor din ramura ecumenica sunt absolventi de licee, scoli laice, ca Mitropolitul Daniel, in timp ce ceilalti provin din scolile monahale sau din seminariile teologice, ca Mitropolitul Bartolomeu.
De ce sa ne ferim, cand fiecare a venit in realitate cu propria platforma-program cu care a incercat sa convinga pe cat mai multi din Adunarea Nationala?! Mitropolitul Daniel declara inca de la instalarea lui, pe 1 iunie 1990, ca «Dumnezeu ne cheama la unitate, dar Dumnezeu iubeste diversitatea, astfel ca si regionalismul isi are valoarea lui tocmai pentru ca Dumnezeu iubeste diversitatea». Iata un exemplu concludent de deschidere ecumenica, proces prelungit daca iese Patriarh. Tot Mitropolitul Daniel a actionat consecvent pentru intarirea comuniunii dintre Biserici, la fel ca si pentru promovarea relatiilor dintre Biserici si etnicitate, identificarea cauzelor de criza dintre Bisericile Ortodoxe si organizatiile ecumenice, dar si necesitatea crearii la nivelul BOR a structurilor similare din organizatiile ecumenice, lucru inceput la Iasi.