biserica.org:compendium:articole:viata crestina:consilul-16.htm



VIAŢA CREŞTINĂ

2008– NO.10-12 (Octombrie-Decembrie, 2008 ) – VOL. 51, ISSUE 10-12

 

Consilul Armãnjilor:

COMUNICATU

 

Duruts shi tinjisits Armãnji,

Avemu haraua s-vã dãmu unã hãbari di mari simasii trã Armãnami: tu 28-li di Alunaru 2008 fu-nyrãpsitu la giudico, Tirana, Arbinishie – CONSILU ARMÃNJILOR – organizatsiuni niguvernamentalã.

Diligatslji pitricuts di la farili armãneshtsã di Romãnii, Vãryãrii, R.Makidunia (FYROM) Arbinushie shi Diaspora, loarã apofasea deadunu s-bagã thimeljilu a Consilui Armãnjilor(CA), lucru cari s-featsi tu meslu Sumedru 2005.

Tuts, cu idyia vreari shi shteari cã himu unu populu, aleapsirã Moscopoli scamnu a Consilui, a Armãnamiljei – locu-simbolu di isturie armãneascã shi evropeanã.
Dupu muabetsli tsi s-featsirã la 2005, Moscopoli shi la 2007, Disentis, tu Helvetii, s-amintã pricãnushtearea giuridicã a Consilui Armãnjilor.

Di la 2005 pãnã la 2008, CA avu unu kiro interimaru. Ti aestu kiro, Prezidentã a Consilui fu aleaptã Dr. Mariana Bara cari coordinã cu miraki shi shteari tutu lucurlu a consilui. Trã copuslu shi curbanea tsi u featsi, trã lucurlu a ljei tu dumenea di shtiintsã, sutsatili ditu consiliu ãlj haristusescu shi ashteaptã ta s-nu s-curmã di la aestu lucru.

Anamisa di 24-26-li di Sumedru 2008 s-featsirã Curceauã/Moscopoli nali alidzeri trã cumãndãsearea a Consilui. Prezidentu fu aleptu Yiani Mantsu shi Sicritaru gheneralu, Nikulaki Caracota. Vitseprezidentsãlji sh sicritarlji, cãti unu ditu cathi statu, armasirã atselji aleptsã aoa sh trei anji cãndu s-ari bãgatã thimeljlu a Consilui. Adunarea Ghenerala a Consilui apufusi programa di lucru sh bugetlu ti anlu 2009.

Cu furnjia a alidzeriloru nali di Curceauã (24-26-li di Sumedru 2008) s-vidzu cã criscu multu sinferlu a sutsatiloru armãneshtsã tra s-intrã tu consilu. La aestã ditu soni Adunari Gheneralã a Consilui Armãnjloru di Curceauã furã aprucheati ca membri nica 4 sutsati. Avemu nãdia cã, nu dupu multu kiro, va s-adunã tuti sutsatili cari suntu sinfuni cu statutlu. Mashi tuts deadunu va s-putemu s-avemu putearea tra s-lucrãmu shi s-amintãmu andrepturli ti fara a noastã.

Scupadzlji a Consilui Armãnjilor suntu numãsits tu Cap. III ditu Statutu.
Ma-nsusu di tuti, CA ari ca scupo s-amintã pricãnushtearea Armãnjilor, tu cathi cratu ditu Balcanu, ca populu ahoryea, reghionalu, cari zburashti unã limbã neo-latina di pisti 2000 di anji shi cari sh-tsãnu adetsli di njilji di anji, ditu Makidunia Anticã shi pãnã adzã.

Consilul Armãnjilor va s-andrupascã tuti cãftãrli a sutsatilor trã amintarea a statutlui di “minoritati natsionalã” icã di “populu constitutiv” (dupu catandisea ditu cathi cratu), ashi cumu easti spusu tu nomurli evropeani shi va s-lucreadzã trã tinjisearea a-ndrepturilor cari suntu tricuti tu statutu.

Consilul Armãnjilor easti atselu organismu armãnescu cari va s-hibã boatsea a sutsatilor cari suntu membri tu elu, la organismi reghionali, natsionali (di cratu) shi internatsionali. Tu aestã tesi, elu ari-ndreptul ca, tu numa a sutsatilor, la cãftarea a loru, s-lja meatri, s-aflã cãljiuri di lucru/muabeti cu organismili reghionali, natsionali, internatsionali.
Scupolu ti cari s-bãgã thimeljlu a Consilui Armãnjilor easti coordinarea a lucurlui deadunu anamisa di sutsatili armãneshtsã trã ankirdãsearea atsiloru facti cari s-agiutã la vigljearea sh developarea a limbãljei, adetsloru sh-a axiiloru culturali armãneshtsã.
Consilul ari scupolu s-apãrã sinferlu a Armãnjilor di iutsido, fãrã dheafurauã di mindueari politicã, atumtsea cãndu sinferurili-a loru suntu aguditi/nitinjisiti icã s-aflã tu piricljiu.
Ashi cumu sã spuni tu Statutu, Consilul Armãnjilor, ahãtu cãtu va-lj sta tu puteari, ari scupo nu mashi s-coordineadzã ligãturili anamisa di armãnji shi organismili internatsionali ama shi ligãturili anamisa di sutsatili armãneshtsã cari bãneadzã asprãnditi tu ma multi craturi ditu Evropa…

Consilul Armãnjilor va s-caftã statutlu di organismu consultativu (Participatory status) la Consilul ali Evropã shi la alti organismi evropeani icã mondiali cari da giueapi tu dumenea a-ndrepturiloru a omlui shi a minoritãtsloru natsionali.

Cu harea-a loru di prots evropeanji, Armãnjilji furã daima unu liantu anamisa di miletsli cu cari bãnarã, lucrãnda trã amintarea shi developarea a craturiloru natsionali balcanitsi. Putemu s-dzãtsemu cã isturia modernã a Armãnjiloru easti isturia a craturiloru natsionali tu cari suntu bãnãtori loiali, tinjisits, ashi cumu furã di daima.

Consilul Armãnjilor,
Biroulu Executiv
tu 31-li di Sumedru 2008


Photo-albums 2008


Viaţa Creştină - alegeţi versiunea dorită