biserica.org:compendium:cărţi: Biserica Ortodoxă Română

BISERICA ORTODOXA ROMANA

Poporul roman - popor romanic, asa cum o dovedeste si limba, in toate elementele ei - este singurul din Europa de Est ce apartine popoarelor latine. Formarea sa este rezultatul simbiozei populatiei autohtone traco-geto-dace cu cea romana si a asimilarii treptate a altor neamuri stabilite veremelnic pe intinsa vatra pe care el s-a plamadit. Aici, crestinismul a inceput sa patrunda inca din timpul apostolic. In Dobrogea - fosta Scytia Minor - Cuvantul Evangheliei a fost propovaduit, in cea de a doua jumatate a secolului I d.H., de catre Sfantul Apostol Andrei. Dupa cucerirea Daciei de catre Imperiul Roman (106 d.H.), numarul credinciosilor din nordul Dunarii a inceput sa creasca, fie prin venirea aici a unor adepti ai noii credinte, plecati din mijlocul populatiilor romanizate de la sud de Dunare, fie prin cei sositi in aceste locuri odata cu colonistii, armata, minerii si negustorii, trimisi in noua sa provincie de Imperiul Roman. In marea lor majoritate, acestia proveneau din provincii deja "misionate de apostolii Domnului".

Dupa retragerea, in anul 271 d.H., a administratiei si armatei romane din nordul Dunarii, crestinii, nemaitemandu-se de autoritatea pagana a Romei, care-i urmarea si pedepsea pentru credinta lor, s-au inmultit si au inceput sa se organizeze bisericeste.

Marele numar al martirilor daco-romani de la Dunarea de Jos din timpul persecutiei imparatului Diocletian (284-305), care a platit cu viata marturisirea credintei in Hristos, probeaza raspandirea crestinismului, in acel timp, prin aceste parti. Totodata, intareste convingerea ca, in aceasta zona, crestinismul era cu mult mai vechi, de vreme ce in timpul perioadei romane existau episcopi si preoti.

Crestinismul a luat avant deosebit la stramosii nostri, atat din sudul, cat si din nordul Dunarii, in timpul Pacii Constantine, care a urmat edictului de toleranta religioasa de la Milan, din anul 313 d.H. Ca urmare, la Dunarea de Jos se intalnesc functionand numeroase centre episcopale, unele desigur mult mai vechi. Printre acestea s-a aflat si Episcopia Tomisului, infiintata - foarte probabil - in ultima parte a secolului al III-lea, cu autoritate canonica atat in dreapta, cat si in stanga Dunarii. Ridicata, in veacul al V-lea, la rangul de arhiepiscopie autocefala si apoi de mitropolie, aceasta a avut independenta canonica, in secolul urmator, 14 scaune episcopale.

In secolul al VI-lea, imparatul Justinian (527-565) a readus stapanirea bizantina in stanga Dunarii, reunind acest teritoriu, si bisericeste, cu cel din dreapta fluviului, prin punerea sa sub autoritatea canonica a Arhiepiscopiei Justiniana Prima, pe care o infiintase in anul 535. Ajutata de astfel de imprejurari, crestinatatea nord-dunareana a facut progrese insemnate. Bazilici si alte numeroase vestigii paleocrestine descoperite pana acum pe aproape intreg cuprinsul tarii noastre confirma acest lucru.

Terminologia crestina din limba romana, mai cu seama aceea care exprima notiunile fundamentale de credinta, constituie, la randul sau, un indiciu ca stramosilor nostri li s-a vestit Cuvantul Evangheliei si in limba latina, pe care, ca populatie romanizata, o intelegeau.

In concluzie, atunci cand poporul roman a aparut in istorie ca popor de sine statator si de ginta latina, el era deja crestin, fiind astfel unul dintre putinele neamuri care, fara a avea o data fixa a increstinarii lor, s-a nascut crestin si asa a ramas pana astazi, fiind singurul popor latin de credinta ortodoxa si , totodata, cel mai vechi neam crestin din aceasta parte a Europei. Mai mult, ca propovaduitor al Cuvantului Evangheliei, el a pregatit pe bulgari si slavi pentru increstinare. La randul sau, silit de imprejurari istorice, a trebuit, ulterior, sa primeasca limba slava in cultul Bisericii sale, folosind-o pana prin secolul al XVII-lea.

In secolul al XIV-lea, dupa formarea statelor feudale romanesti de la sud si est de Carpati - Tara Romaneasca si Moldova - ca o proba a deplinei lor independente politice, s-a pasit si la organizarea lor bisericeasca. In anul 1359 a luat fiinta in Tara Romaneasca o mitropolie cu sediul la Curtea de Arges, iar in anul 1401, in Moldova, a fost confirmata de Patriarhia de la Constantinopol mitropolia cu sediul la Suceava.

In anul 1370, in Tara Romaneasca se infiinteaza o noua mitropolie la Severin, iar la inceputul secolului al XVI-lea cate o episcopie la Ramnicu Valcea si Buzau. La est de Carpati, in secolul al XV-lea s-au infiintat episcopiile de la Roman si Radauti, iar in secolul al XVI-lea episcopia de la Husi si in 1864 episcopia Dunarii de Jos.

Si in Transilvania au existat centre episcopale ortodoxe: mai intai la Dabaca, apoi la Vad, Feleac, Geoagiu, Balgrad (Alba Iulia), Ienopolea, Caransebes, Arad, Oradea si Sighetul Marmatiei. Mitropolia Ortodoxa a Transilvaniei, desfiintata in anul 1701, a fost reactivata, ca episcopie noua, in anul 1761. In anul 1864, a fost ridicata la rangul de mitropolie, asa cum este si astazi.

Mitropolitii Tarii Romanesti si ai Moldovei, impreuna cu Bisericile lor, au stat intotdeauna in legatura canonica cu Patriarhia ecumenica din Constantinopol si s-au bucurat de o deosebita cinste din partea lumii ortodoxe.

In anul 1885, Patriarhul ecumenic Ioachim al IV-lea a semnat tomosul de recunoastere a autocefaliei Bisericii Ortodoxe Romane, care, consacrandu-i acesteia deplina egalitate in drepturi cu celelalte Biserici Ortodoxe surori, o mentinea totodata in interdependenta cu ele din punct de vedere dogmatic, canonic si liturgic. Tomosul patriarhal, semnat si de ceilalti membri ai Sfantului Sinod Ecumenic, era al treilea document de acest fel, dupa cele din 1850 (emis pentru Biserica Greciei) si din 1873 (emis pentru Biserica Sarba).

Ridicarea Bisericii Ortodoxe Romane, in anul 1925, la rangul de Patriarhie a fost urmarea pe plan religios a desavarsirii unitatii statale de la 1 Decembrie 1918, precum si o ilustrare fireasca a rolului jucat de Biserica in istoria poporului roman. Este unanim recunoscut ca in momentele cardinale ale istoriei romanilor Biserica Ortodoxa a fost un factor primordial in pastrarea si afirmarea identitatii nationale. Primele carti in limba romana au fost tiparite in cadrul asezamintelor bisericesti; primele scoli romanesti au fost cele organizate in cadrul asezamintelor bisericesti.

Primul Patriarh, Miron Cristea, inscaunat la 1 noiembrie 1925, a fost urmat de patriarhii Nicodim Munteanu (1939-1948), Justinian Marina (1948-1977) si Justin Moisescu (1977-1986). La 16 noiembrie 1986 urca in scaunul patriarhal Mitropolitul de atunci al Moldovei, Prea Fericitul Teoctist, hirotonit arhiereu din anul 1950.

Recensamantul populatiei din anul 1992 a evidentiat existenta a circa 19,8 milioane de credinciosi ortodocsi (86,8%) din populatia tarii, ceea ce situeaza Biserica Ortodoxa Romana, din punct de vedere numeric, pe locul doi intre bisericile ortodoxe, dupa Biserica Rusa care are circa 50 milioane de credinciosi.

Biserica Ortodoxa Romana isi desfasoara activitatea pe baza statutului de organizare si functionare aprobat de Sfantul Sinod in anul 1948 si recunoscut de Prezidiul Marii Adunari Nationale prin Decretul nr. 233 din 23 februarie 1949. De asemenea, sunt in vigoare 10 regulamente bisericesti pentru reglementarea diferitelor sectoare de activitate (organele deliberative si executive ale unitatilor bisericesti, monahismul, numirea si transferarea clerului, invatamantul teologic, cimitirele confesionale etc.).

Statutul de organizare si functionare a Bisericii Ortodoxe Romane si regulamentele de aplicare au suferit, de-a lungul vremii, importante modificari si adaugiri. Modificarile operate de conducerea B.O.R. dupa decembrie 1989 nu au mai fost supuse aprobarii organelor de stat.

Biserica Ortodoxa Romana este organizata ca Patriarhie, cu titulatura Patriarhia Romana. Cea mai inalta autoritate a Bisericii Ortodoxe Romane pentru toate problemele dogmatice si canonice, precum si pentru cele bisericesti de orice natura date in competenta sa, este Sfantul Sinod. Acesta se compune din patriarh si arhiereii in functiune (mitropoliti, arhiepiscopi, episcopi, episcopi vicari si arhierei vicari). Intre sesiunile Sfantului Sinod, problemele ivite sunt solutionate de Sinodul Permanent, alcatuit din Patriarh si mitropolitii in functiune.

Ca organ reprezentativ central al Bisericii Ortodoxe Romane, pentru toate problemele administrative si economice si pentru cele care nu sunt de competenta Sfantului Sinod, functioneaza Adunarea Nationala Bisericeasca, compusa din cate trei reprezentanti ai fiecarei eparhii (un cleric si doi mireni), desemnati de adunarile eparhiale respective pe termen de patru ani. Organul suprem administrativ, atat al Sfantului Sinod, cat si al Adunarii Nationale Bisericesti este Consiliul National Bisericesc. Acesta este alcatuit din trei clerici si sase mireni, alesi de Adunarea Nationala Bisericeasca pe termen de patru ani si din consilierii administrativi patriarhali ca membri permanenti.

In cadrul fiecarei eparhii (episcopie sau arhiepiscopie) functioneaza Adunarea eparhiala, ca organ deliberativ pentru toate problemele ei bisericesti, administrative, culturale si economice. Adunarea eparhiala se compune din reprezentantii clerului si credinciosilor, in proportie de o treime, respectiv doua treimi. Organul executiv al Adunarii eparhiale este Consiliul eparhial din care fac parte chiriarhul locului, vicarul eparhial si consilierii administrativi ca membri permanenti si noua membri (trei clerici si sase mireni), alesi pe patru ani de catre Adunarea eparhiala.

Parohia, unitatea de baza a bisericii are ca organ deliberativ Adunarea parohiala, alcatuita din toti barbatii majori din parohie. Organul executiv este Consiliul parohial ales de Adunarea parohiala pe o durata de patru ani. Tot Adunarea parohiala alege Comitetul parohial, compus mai ales din femei, care are atributii filantropice.

Parohiile din eparhie sunt organizate in protopopiate (protoierii) care sunt unitati administrative ce cuprind cateva zeci de parohii. Acestea sunt conduse de un protopop ce urmareste pe teren buna desfasurare a activitatii pastorale si administrative a preotilor si a parohiilor.

Manastirea este un asezamant in care traieste o comunitate religioasa de calugari sau de calugarite care si-au consacrat viata rugaciunii, saraciei, infranarii si ascultarii. Conducatorul manastirii este chiriarhul locului, reprezentat de staret, care este ajutat de soborul manastiresc, consiliul duhovnicesc si consiliul economic.

Din punct de vedere administrativ, Patriarhia Romana cuprinde cinci Mitropolii in tara, la care se adauga Mitropolia Basarabiei (reactivata in decembrie 1992) si Mitropolia Romana a Germaniei si Europei Centrale.

La 31 decembrie 1998 functionau: 10 arhiepiscopii si 13 episcopii, 143 de protopopiate, 10.069 parohii si 3.334 filii, 347 manastiri, 124 schituri si 5 metocuri. In acestea slujeau, la 31 decembrie 1998, 10.068 preoti si 161 diaconi, ajutati de 3.382 cantareti bisericesti. In asezamintele monahale vietuiau 2.482 calugari si 4.246 calugarite. In 1998, Biserica Ortodoxa Romana dispunea de 13.627 lacasuri de cult (23 catedrale, 9.878 biserici parohiale, 2.794 biserici filiale, 353 biserici de cimitir, 353 biserici manastiresti, 123 paraclise manastiresti, 46 de capele de manastiri si 129 capele patriarhiale) si de 5.220 case parohiale. Circa 2.400 de lacasuri de cult sunt monumente istorice si de arhitectura. In anul 1998 au fost construite 145 de biserici, alte 731 fiind in constructie.

In cuprinsul patriarhiei Romane functioneaza 19 scoli de cantareti bisericesti, cu o durata de 3 ani, in care invata circa 1.700 de elevi, 9 scoli postliceale teologice-sanitare, 39 de seminarii teologice liceale (dintre care sase monahale), in care invata circa 6.000 elevi. Pentru invatamantul universitar, in 14 centre universitare (Alba Iulia, Arad, Baia Mare, Bucuresti, Cluj, Constanta, Craiova, Galati, Iasi, Oradea, Pitesti, Sibiu, Targoviste si Timisoara) functioneaza si cate o facultate de teologie, cu una sau mai multe specializari: Teologie pastorala (10 centre), Teologie-filologie (14), Teologie-asistenta sociala (8), Teologie-patrimoniu cultural (3) si Teologie-arheologie crestina (1). In total, in aceste facultati invata circa 6.700 studenti. La facultatile din Bucuresti, Iasi, Sibiu si Cluj sunt organizate cursuri de studii aprofundate (master), cu o durata de un an, precum si cursuri de doctorat.

Dupa 1989, un avant deosebit a luat-o activitatea editoriala si publicistica. In anul 1998 apareau 43 de reviste si publicatii, cinci centrale, 38 eparhiale si parohiale). Tot in anul trecut au fost publicate 50 de titluri de carte teologica, religioasa, de istorie si spiritualitate. Buletinul Oficial al Patriarhiei Romane este "Biseria Ortodoxa Romana" si apare de 115 ani. Cea mai veche publicatie religioasa este bilunarul "Telegraful Roman", editat de Arhiepiscopia Sibiu, care apare de 146 de ani. Reviste de studii si cercetari teologice importante sunt: "Studii teologice", "Ortodoxia", "Glasul Bisericii", "Revista teologica", "Mitropolia Olteniei", "Teologie si viata", "Altarul Banatului" s.a.

In cadrul Patriarhiei Romane functioneaza un Institut Biblic si de Misiune Ortodoxa care coordoneaza activitatea editoriala si activitatea atelierelor centrale eparhiale. In afara de tipografia Institutului Biblic, mai functioneaza tipografii bisericesti la Manastirea Neamt, Sibiu, Timisoara, Iasi, Cluj, Ramnicu Valcea, Oradea, Alba Iulia, Beius, Manastirea Sihastria. In aceste tipografii au fost tiparite, in zeci de mii de exemplare, lucrari fundamentale, in primul rand Sfanta Scriptura, apoi Noul Testament, Psaltirea, Mica Biblie, carti de invatatura crestina, catehism, vietile sfintilor, carti de rugaciune, lucrari teologice, traduceri din Sfintii Parinti, manuale scolare si tratate universitare.

In cadrul Bisericii Ortodoxe Romane sunt organizate 95 de colectii muzeale de arta si centre pentru conservarea cartii de patrimoniu si a obiectelor vechi bisericesti: 11 la centre eparhiale, 44 la manastiri, 26 la parohii si 14 la protopopiate si alte locuri.

In cuprinsul Bisericii Ortodoxe Romane exista valoroase bibilioteci, dintre care mentionam: Biblioteca Sfantului Sinod, Biblioteca Mitropoliei Sinodului si bibliotecile de la Manastirile Neamt si Cernica.

Dupa 1989, Biserica Ortodoxa Romana si-a reluat activitatea de asistenta religioasa in armata, penitenciare, spitale si in asezamintele filantropice (orfelinate, azile de batrani s.a). la 31 decembrie 1998 existau 87 lacase de cult in spitale - deservite de 125 preoti, 30 in penitenciare-cu 37 preoti, 38 in armata-deservite de 42 preoti, 13 in cadrul unor unitati scolare-deservite de 46 preoti si 7 in azile si orfelinate - deservite de 3 preoti.

Pentru sprijinirea celor nevoiasi, a orfanilor, varstnicilor neajutorati si a persoanelor cu handicap, Biserica Ortodoxa Romana a infiintat o serie de asezaminte, cum ar fi: caminele de batrani de la Suceava, Manastirea Recea, parohia Tocile (judetul Brasov), satul Campeni, comuna Amaru, (judetul Buzau), asezamintele pentru orfani de la Valea Plopului (judetul Prahova), Sfanta Maria (Bucuresti), parohia Stavropoleos (Bucuresti), Iasi, Sfantul Sava (judetul Buzau), Manastirea Ramet (judetul Alba). De asemenea, Biserica a organizat cabinete medicale la Bucuresti (parohia Sfantul Ilie), Iasi, Timisoara, Braila, Manastirea Recea, Sibiu.

Dupa Revolutia din decembrie 1989 au fost reinfiintate sau infiintate asociatii sau fundatii care sa sprijine lucrarea misionara si caritativa a Bisericii. Au fost reactivatei: Oastea Domnului (infiintata de preotul Iosif Trifa, in anul 1926, la Sibiu), Fratia Ortodoxa, Societatea Nationala a Femeilor Ortodoxe Romane. Au fost create si alte organizatii ca: Liga Tineretului Ortodox, Asociatia Studentilor Crestini Ortodocsi Romani, Sfantul Stelian (Bucuresti), Sfantul Sava (Buzau), Civica (Timisoara), Sfantul Mare Mucenic Mina (Constanta), Precista Mare (Roman), Sfantul Nicolae (Bacau si Sibiu), Sfantul Grigore Palama (Bucuresti), Episcopul Grigorie Leu (Bucuresti), Fundatia Episcopul Melichisedec (Roman), Asociatia crestin-culturala Miron Cristea ( Sf. Gheorghe, judetul Covasna) s.a.

Biserica Ortodoxa Romana intretine relatii cu aproape toate bisericile crestine din lume, in primul rand cu Bisericile ortodoxe surori. Au avut loc vizite reciproce si contacte in cadrul organizatiilor bisericesti internationale, cu Bisericile Vechi Orientale, Biserica Romano-Catolica, Biserica Anglicana, Bisericile protestante din tarile europene si din America.

Biserica Ortodoxa Romana este membra in Consiliul Mondial (Ecumenic) al Bisericilor si in Conferinta Bisericilor Europene. Participa, de asemenea, la activitatea organizatiilor internationale crestine ale tineretului, femeilor s.a.

In afara hotarelor tarii se afla cateva milioane de romani ortodocsi, organizati in unitati bisericesti, care, datorita conditiilor vitrege ale istoriei postbelice, se afla in parte sub jurisdictie canonica straina. Cea mai mare parte se afla in Mitropolia Basarabiei si in partea de nord a Bucovinei. Biserica Ortodoxa Romana nu a recunoscut niciodata ruperea acestor parti din trupul sau si trecerea lor sub alta jurisdictie. In anul 1992, Sinodul Bisericii Ortodoxe Romane a reactivat Mitropolia Basarabiei autonoma si pe stil vechi, cu sediul la Chisinau (Republica Moldova). Mitropolit a fost ales Petru Padurar, fost episcop de Balti.

In anul 1993 a fost infiintata Mitropolia Ortodoxa Romana a Germaniei si Europei Centrale si de Nord, cu sediul la Berlin. Mitropolit a fost ales Serafim Joanta.

In afara acestora, peste hotare mai sunt si urmatoarele eparhii: Arhiepiscopia Ortodoxa Romana pentru Europa Occidentala, cu sediul al Paris (din 1998 arhiepiscop este Iosif Pop), Arhiepiscopia Misionara Ortodoxa in America si Canada, cu sediul la Detroit (arhiepiscop Victorin Ursachi), Episcopia Ortodoxa Romana de la Gyula (Ungaria, episcop Sofronie Drencec) si Episcopia Ortodoxa Romana de la Varset (Iugoslavia).

In unele tari sunt parohii romanesti sau asezaminte care se afla sub jurisdictia directa a Patriarhiei. Astfel, in Israel, se afla Asezaminte ortodoxe romane de la Ierusalim si Iordan, in Australia si Noua Zeelanda sunt cinci parohii si trei filii, iar in Bulgaria o parohie la Sofia.

In afara jurisdictiei Patriarhiei Romane exista Episcopia Ortodoxa Romana din America si Canada, cu sediul la Grey Tower, condusa de Nathaniel Pop, Episcopia Ortodoxa Romana din Europa, cu sediul la Paris si Episcopia ortodoxa a romanilor liberi, cu sediul la Freiburg (Germania).

Mitropoliile din tara ale Bisericii Ortodoxe Romane sunt: Mitropolia Munteniei si a Dobrogei, Mitropolia Moldovei si Bucovinei, Mitropolia Ardealului, Crisanei si a Maramuresului, Mitropolia Olteniei si Mitropolia Banatului.

MITROPOLIA MUNTENIEI SI A DOBROGEI

A fost infiintata in anul 1359 sub titulatura de Mitropolia Ungrovlahiei, cu resedinta la Curtea de Arges. Primul mitropolit a fost Iachint. De-a lungul vremii, sediul mitropoliei s-a mutat de la Curtea de Arges la Targoviste (1517), iar apoi la Bucuresti (1668), unde se afla si in zilele noastre. Actuala denumire a fost adoptata dupa anul 1990. Are sediul in Bucuresti, mitropolitul este totodata si patriarh. In componenta sa sunt urmatoarele eparhii:

Arhiepiscopia Bucurestilor, are in compunere trei protopopiate in Bucuresti, unul in judetul Ilfov, doua in judetul Giurgiu si patru in judetul Prahova. In total sunt 735 parohii, in care slujesc circa 1.000 de preoti. Numarul lacasurilor este de cult este de circa 1.000, dintre care aproximativ 400 sunt monumente istorice.

Arihiepiscopia Targovistei. A fost infiintata in anul 1991. Are in componenta patru potopopiate (Gaesti, Titu, Pucioasa si Targoviste), toate in judetul Dambovita. Pentru cele 267 de parohii sunt circa 300 de preoti care slujesc in cele circa 325 de lacasuri de cult, dintre care 38 sunt monumente istorice.

Arhiepiscopia Tomisului. Infiintata ca episcopie in anul 1923, a fost desfiintata in timpul comunismului, fiind reinfiintata ca arhiepiscopie in anul 1990. In componenta ei intra cinci protopopiate: Constanta, Medgidia si Harsova (judetul Constanta) si Tulcea si Babadag (judetul Tulcea).

In total, acestea au 243 parohii si 284 lacasuri de cult, in care slujesc circa 250 preoti.

Episcopia Argesului. La Curtea de Arges a fiintat, la inceputurile ei, Mitropolia Ungrovlahiei, apoi, aici a ramas doar sediul unei episcopii, desfiintata in timpul comunismului si refacuta in anul 1990. Este alcatuita din cinci protopopiate: (Curtea de Arges, Campulung Muscel, Pitesti, Topoloveni si Costesti) toate in judetul Arges. In cele 429 parohii slujesc circa 450 preoti. Resedinta este la Curtea de Arges.

Episcopia Buzaului. Dateaza din anul 1500. Este alcatuita din cinci protopopiate: Buzau, Ramnicu Sarat si Patarlagele, in judetul Buzau, si Focsani si Panciu in Judetul Vrancea. Cele 520 parohii au circa 700 biserici, in care slujesc circa 500 preoti.

Episcopia Dunarii de Jos. A fost infiintata in anul 1864. Resedinta este la Galati. Are in componenta cinci protopopiate: Galati, Tecuci si Tg. Bujor, in judetul Galati, si Braila si Faurei in judetul Braila. Pentru cele 386 parohii sunt 360 biserici (din care 14 sunt monumente istorice) si circa 330 preoti.

Episcopia Sloboziei si Calarasilor. A fost infiintata in anul 1993. Are in componenta sase protopopiate: Ialomita, Fetesti, Slobozia si Urziceni, in judetul Ialomita, si Oltentia si Lehliu in judetul Calarasi. Pentru cele 306 parohii sunt circa 300 preoti care slujesc in 312 biserici, dintre care 11 sunt monumente istorice.

Episocpia Alexandriei si Teleormanului. A fost infiintata in anul 1996. Are in compunere patru protopopiate: Alexandria, Videle, Rosiorii de Vede si Turnu Magurele, toate in judetul Teleorman. Pentru cele 253 parohii sunt 242 biserici (35 monumente istorice), in care slujesc circa 280 preoti.

MITROPOLIA MOLDOVEI SI BUCOVINEI

A fost recunoscuta de Patriarhia Eumenica in anul 1401, cand sediul era la Suceava, primul mitropolit fiind Iosif. Ulterior, pe la mijlocul sec. XVII, resedinta a fost mutata la Iasi, unde se afla si astazi.

Arhiepiscopia Iasilor. Este formata din 13 protopopiate: Iasi I, Iasi II, Pascani si Harlau, in judetul Iasi, Botosani, Dorohoi, Darabani, Trusesti si Saveni, in judetul Botosani, Roznov, Piatra Neamt, Targu Neamt si Ceahlau in judetul Neamt. In cele 814 parohii slujesc circa 650 preoti. In eparhie sunt 103 biserici monument istoric.

Arhiepicopia Sucevei si Radautilor. Este alcatuita din patru protopopiate: Suceava, Campulung Moldovenesc, Radauti si Falticeni, toate in judetul Suceava. Acestea au 385 parohii si 433 biserici (56 monumuente istorice), in care slujesc circa 400 preoti.

Episcopia Romanului. Dateaza din sec. XV. Are in componenta cinci protopopiate: Roman (judetul Neamt), Bacau I si Bacau II, Moinesti si Onesti (judetul Bacau), cu 388 parohii, in care slujesc circa 400 preoti.

Episcopia Husilor. A fost intemeiata in anul 1598, apoi, dupa ce in timpul comunismului fusese desfiintata, a fost reinfiintata in anul 1996. Cuprinde cinci protopopiate: Husi, Barlad, Vaslui, Negresti si Falciu (toate in judetul Vaslui), cu 289 parohii, in care slujesc circa 300 preoti.


MITROPOLIA ARDEALULUI, CRISANEI SI MARAMURESULUI

Mitropolia romanilor transilvaneni dateaza din a doua jumatate a sec. XVI. Primul mitropolit a fost Efitimie. La sfarsitul sec. XVII, Mitropolia Ortodoxa de la Alba Iulia isi inceteaza activitatea odata cu trecerea mitopolitului Atanasie Anghel, urmat de o parte din cler si credinciosi, la Biserica Catolica. Mitropolia Ortodoxa din Ardeal va fi reinfiintata abia in anul 1864, cu resedinta la Sibiu, primul mitropolit fiind Andrei Saguna.

Arhiepiscopia Sibiului. A fost infiintata, ca episcopie, in anul 1761. Este alcatuita din opt protopopiate: Sibiu, Medias, Agnita, Saliste si Avrig, in judetul Sibiu, Brasov, Fagaras si Rupea, in judetul Brasov. In cele 468 parohii sunt 510 lacasuri de cult, in care slujesc circa 500 preoti.

Arhiepiscopia Vadului, Feleacului si Clujului. A fost infiintata dupa 1 Decembrie 1918, in anul 1921. Este alcatuita din sapte protopopiate: Cluj, Dej, Turda, Huedin si Gherla (judetul Cluj) si Bistrita si Nasaud (judetul Bistrita-Nasaud). Acestea au 621 parohii si 637 biserici (166 sunt monumente istorice), in care slujesc circa 525 preoti.

Arhiepiscopia Alba Iulia. A fost reinfiintata in anul 1975, iar in anul 1998 ridicata la rangul de arhiepiscopie. Are in componenta 10 protopopiate: Alba Iulia, Aiud, Blaj, Campeni si Sebes, in judetul Alba si Targul Mures, Ludus, Reghin, Sighisoara si Tarnaveni in judetul Mures.

Arhiepiscopia are 603 parohii si 653 biserici (127 sunt monumente istorice) in care slujesc cca. 650 preoti.

Episcopia Oradea. A fost reinfiintata in anul 1920, dupa ce timp de 200 ani (1692-1920) nu mai functionase. Nu se cunoaste data intemeierii. Cuprinde sapte protopopiate: Oradea, Beius, Marghita si Tinca (in judetul Bihor) si Zalau, Jibou si Simleul Silvaniei (in judetul Salaj).

Episcopia are 614 parohii si 690 biserici, din care 139 sunt monumente istorice in care slujesc cca. 500 preoti.

Episcopia Maramuresului si Satmarului. Infiintata in anul 1937, cu sediul la Sighet, desfiintata in timpul regimului comunist si reinfiintata in anul 1990, cu sediul in Baia Mare. Cuprinde sapte protopopiate: Baia Mare, Lapus, Sighet, Chioar si Viseu (in judetul Maramures) si Satu Mare si Carei (in judetul Satu Mare). Episcopia cuprinde 367 parohii.

Episcopia Covasnei si Harghitei. A fost infiintata in anul 1994, cu sediul la Miercurea Ciuc. Cuprinde doua protopopiate: Miercurea Ciuc (judetul Harghita) si Sfantu Gheorghe (judetul Covasna), care au 115 parohii in care slujesc cca. 75 de preoti. Din cele 107 biserici existente, 47 sunt monumente istorice.

MITROPOLIA OLTENIEI

A fost infiintata in anul 1370, primul sediu fiind la Severin, dar a avut o existenta scurta, fiind transformata in episcopie cu sediul la Ramnicu Valcea. A fost reinfiintata ca mitropolie in anul 1939, cu sediul la Craiova, desfiintata in anul 1945 si reinfiintata in anul 1949.

Cuprinde doua eparhii:

Arhiepiscopia Craiovei. Are sapte protopopiate: Bailesti, Craiova I si Craiova II (in judetul Dolj), Targu Jiu si Carbunesti (in judetul Gorj) si Drobeta-Turnu Severin si Strehaia (in judetul Mehedinti). Arhiepiscopia are 787 parohii, in care slujesc cca. 700 preoti.

Episcopia Ramnicului. Are sediul la Ramnicu Valcea si este formata din sase protopopiate: Ramnicu Valcea, Dragasani si Horezu (in judetul Valcea), Slatina, Caracal si Corabia (in judetul Olt). Episcopia are 541 parohii, in care slujesc cca. 550 preoti.

MITROPOLIA BANATULUI

A fost infiintata in anul 1974, cu sediul la Timisoara. Cuprinde eparhiile:

Arhiepiscopia Timisoarei. A fost infiintata in anul 1939. Are in componenta patru protopopiate: Timisoara, Deta, Faget si Lugoj, toate in judetul Timis. Arhiepiscopia numara 265 parohii si 230 lacasuri de cult (din care 36 sunt monumente istorice) in care slujesc cca. 300 preoti.

Episcopia Aradului. A fost infiintata in anul 1706. Cuprinde noua protopopiate: Arad, Lipova, Ineu si Sebis, (in judetul Arad), Brad, Deva, Hateg, Orastie si Petrosani (in judetul Hunedoara). Eparhia are 442 parohii si 695 biserici in care slujesc cca. 500 preoti.

Episcopia Caransebesului. Nu se cunoaste data infiintarii acestei episcopii, despre care avem stiri sigure la sfarsitul secolului al XV-lea si inceputul celui de al XVI-lea. In 1750, prin mutarea la Varset (azi in Iugoslavia) a episcopului Ioan Georgevici, Caransebesul nu mai apare ca sediu episcopal de sine statator. In anul 1865 episcopia este reinfiintata printr-o diploma a imparatului Francisc Iosif. Desfiintata in timpul regimului comunist, a fost reinfiintata in anul 1994. Este formata din patru protopopiate din judetul Caras-Severin: Caransebes, Resita, Oravita si Baile Herculane. Episcopia are 200 de parohii si 220 biserici (din care 28 sunt monumente istorice), in care slujesc 200 preoti.

Sursa: "Viata religioasa din Romania", Studiu documentar al Secretariatului de Stat pentru Culte, Bucuresti, 1999, pag. 17-29.