biserica.org:compendium:cărţi:religiile lumii: Creştinismul

CRESTINISMUL – religia revelarii lui Dumnezeu în Hristos

Cea mai numeroasa dintre toate religiile lumii - peste 850.000.000 adepti

Evreii - poporul care a dat nastere cultului crestin

"Daca iertati oamenilor greselile lor si Tatal vostru cel ceresc va va ierta greselile voastre"

TERMENI la CRESTINI

Anabaptisti

Grup ivit printre adeptii lui Zwingli în anul 1523, în Elvetia

Bethlehem

Oras din Iudeea, locul de nastere al lui Isus

Calvin, Jean

Reformator protestant francez (1509-1564)

Copt

Adept al unei vechi Biserici din Egipt

Biserica Ortodoxa a Rasaritului

Organism de credinciosi a caror cominitate s-a format mai întîi în secolul al XI-lea, când s-a produs separarea dintre Biserica de Rasarit si cea de Apus

Golgotha

Calvarul, locul rastignirii lui Isus

Groote, Gerhard

Reformator religios olandez (Kröte Karärt: 13340-1384)

Hus, Ian

Reformatorreligios din Bohemia (1369-1415)

 Knox, John

Reformator si om de stat scotian (1505-1572)

Logos

Cuvântul lui Dumnezeu

Morav

Credincios al unui cult crestin protestant instituit în 1467 în Bohemia. Erau cunoscuti mai întâi ca “Fratii bohemi”

Savonarola, Girolamo

Reformator italian (1452-1498)

Unitarian

Unul care nu crede în învatatura despre Sfânta Treime

Via Dolorosa

Calea traditionala parcursa de Isus Hristos de la pretoriul lui Pilat pâna la Golgota

Waldenses (Valdenzi)

Secta d dizidenti fata de Biserica romano-catolica. A fost întemeiata de Petrus Valdo, negustor din Lzon, în secolul al XII-lea

Wycliffe (Uiclif) , John

Reformator religios si traducator al Bibliei (1320-1384)

Swingli, Huldreich

Sef reformator elvetian (1484-1531)

 

 

Descrierea cultului

Dintre toate istorisirile religioase din lume, nici una nu este mai frumoasa decît cea care începe cu nasterea lui Isus în Bethlehemul Iudeii (Matei 2.1)

Dintre toate învataturile duhovnicesti câte ni s-au adus la cunostinta prin oamenii sfinti ai cerului, nici una nu este mai sublima decât cea care fericeste pe cel sarac cu promisiunea împaratiei cerului (Matei 5.3)

Dintre toate rugaciunile, câte le-au rostit profetii si din toata dragostea câta ne-au împartasit-o, nici o rugaciune nu a adus mai aproape vreodata fiinta lui Dumnezeu nici nu a facut-o mai clara decât rugaciunea care începe expresia: “Tatal nostru, Care-le esti în ceruri…” .

Dintre toate marturiile de putere si slava ale mesianitatii, pe care le dau Scripturile lumii, nici una nu dainuie mai adanc în sufletele oamenilor decât declaratia: “Tu esti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu cel viu” (Matei 16.16) .

Dintre toate fagaduintele pe care le ofera oamenilor Scripturile lumii, dintre toate mesajele de vesti bune si de speranta de care este plina lumea, nici o fagaduinta nu anunta mai multa speranta deât cuvintele: “Pentru ca Eu sunt viu si voi veti fi vii” (Ioan 14.19) .

 

De la Betleem la Golgota

Retraind istoria crestinismului, stateam pe “Câmpul” Pastorilor lânga Betleem într-o seara si întreprindere-mi închipuiam – ca orice pelerin – ca aud cântarea îngerilor. De aceea crestinismul este o religie sentimentala – o religie simpla, credincioasa, încrezatoare.

Am îngenunchiat în Biserica Nasterii la staulul însemnat prin stea, dându-mi seama, înca odata în plus, ca crestinismul nu a lasat nesatisfacuta înclinatia universal umana spre cult, sau dorinta de a încerca tainele supranaturalului.

În Nazaret mi-am zis: “Poate ca aici lucra El. Poate ca aici se afla atelierul dulgherului” . Crestinismul, mai mult decât orice alta religie, este constient de strânsa legatura dintre munca si rugaciune.

Pe tarmul Marii Galileii, mi-am închipuit ca-L aud spunând: “Veniti dupa Mine si va voi face pescari de oameni” (Matei 4.19) . Caci religia lui Hristos este religia chemarii.

1În Betania si la Bethfaghe, unte-I placea sa vina, ma plimbam printre lume. Ca orice alt calator crestin, am fost condus jos, într-un mormânt la cca 6 metri sub pamânt. Poate ca aici, afara, lânga acest mormânt, a stat El si a strigat cu glas mare: “Lazare, vino afara!” (Ioan 11.43) . Crestinismul a afirmat întotdeauna ca moartea nu are ultimul cuvânt. Moartea este un dusman de învins, o taina de dezlegat, o victorie de câstigat .

M-am dus la “întunecatul Ghetsimani”, unde maslinii, amintind de singuratatea Lui, se înalta în gradina aureolata. În apropiere, într-o biserica, am aflat adapostita piatra pe care se spune ca El s-a rugat în noaptea aceea. Ca oricare om care-si iubeste credinta, am îngenuncheat si eu, fiind încredintat ca crestinismul a descoperit si a revelat într-un chip cu totul deosebit puterea creatoare a rugaciunii.

Am parcurs Via Dolorosa , calea durerii. Gasesti întotdeauna pelerini dintre cei care urmeaza aceasta carare serpuita si se roaga la opriri. Mereu vezi oameni care se opresc reverentios si în tacere, cum am facut si eu, gânditori, si întreprindere-si aduc aminte de pilda lui Hristos si se rusineaza de vietile lor neangajate.

Apoi m-am dus la Golgota. Sunt doua locuri numite “Golgota” în Ierusalim si poti alege unul, sau sa le vizitezi pe amândoua. Unul extrem de sfânt se afla în interiorul orasului de acum; celalalt, un deal jigarit si singuratic, semanând cu o hârca, se afla în afara zidurilor vechi.

Mi-am îndreptat pasii catre vârful celui de al doilea si, de pe acest dâmb golas, am privit spre Ierusalim. N-are importanta daca acest loc anume, pe care îl arata ghizii astazi, este locul unde El a fost rastignit. De aici, imaginea crestinismului apare limpede. Aceasta religie este religia revelarii lui Dumnezeu în Isus Hristos; si daca nu ar fi El, crestinismul ar fi ca orice alta religie .

Crestinismul în Afirmare

De pe Golgota, istoria crestinismului se arata ca pe un ecran. Vezi smeritul galileean ca pe Fiul lui Dumnezeu si Fiul Omului. Îl recunosti ca pe Isus istoric, lucrând în mestesugul tatalui sau pâna în ziua în care îl aude pe Ioan Botezatorul chemând poporul sa se pocaiasca si anuntând venirea Împaratiei. Când vine la Ioan sa fie botezat, Isus primeste aceasta asigurare din partea Tatalui: “Acesta este Fiul Meu cel iubit…” (Matei 3.17) . Îl vezi ca pe Hristos cel viu, o realitate dumnezeiasca lucrând în lumea de azi. Venit în lume si penetrând-o cu harul lui Dumnezeu, El este prezent în lume prin Trupul sau tainic, Biserica adevaratilor credinciosi.

De pe Golgota Îl vezi prin învataturile propriei credinte si prin propria viziune, întelepciune, speranta si dor interior; de aceea este vazut în chip deosebit de persoane deosebite. El a venit sa împlineasca Legea. Dupa unii a fost doar evreul care nu a mers prea departe de religia ebraica. Dupa altii, înca, El a fost “Omul Exemplu”. Pentru cei care L-au cunoscut în sensul Noului Testament, El este Dumnezeu întrupat.

Vezi totul de pe Golgota. Vezi crestinismul cu diversii sai adepti – 850.000.000, cea mai numeroasa dintre toate religiile lumii . Vezi cele 250.000 de biserici ale Lui din Statele Unite si cele peste 300 de variante denominationale. Îi vezi scolile, spitalele, caminele, catedralele, umilele misiuni, capelele din orase, sanctuarele de lânga drum. Îl vezi în Roma si în Moscova, în timp de pace si în timp de razboi, la bucurie si la necaz. Oriunde si oricând se contempla cea mai sublima legatura a omului cu Dumnezeu, acolo se afla si crestinismul. Crestinismul este religia revelarii lui Dumnezeu în Hristos.

Mai mult decât Profet

Hristos a fost diferit si deosebit de ceilalti profeti si…

Nasterea Bisericii

Trebuie sa parasim Golgota si sa mergem în…

Schisme si Reforme

Celebra Sfânta Biserica Universala a fost sfâsiata de…

Speranta Crestina

Nici o alta religie nu are si nici nu afiseaza pretentia pe care Crestinismul o are fata de lume. Nici o alta Scriptura nu conduce pe credinciosi, din gradina mormântului, asa de încrezator si asa de frumos cum o face istorisirea crestina: “Si i-a dus afara pâna spre Betania si, ridicându-Si mâinile, i-a binecuvântat. Iar pe când î-i binecuvânta, S-a despartit de ei” (Luca 24.50-51). “Si privind ei, pe când El mergea la cer, iata doi barbati au stat lânga ei, îmbracati în vesmânt alb, si au zis: Barbati galileeni, de ce stati privind la cer? Acest Isus care S-a înaltat de la voi la cer, astfel va si veni, precum L-ati vazut mergând la cer” (Fapte 1.10-11) .

În aceasta tocmai consta speranta crestina, ca Isus Hristos va veni iarasi. Însa aceasta nadejde este interpretata în nenumarate chipuri de cei peste 850.000.000 de cetateni ai Crestinismului. Vederile lor sunt multe, opiniile lor sunt variate si puternic individualizate. Dar în cel mai profund spirit al cautarii lor exista un acord fundamental, irevocabil. Într-un text acceptat universal si iubit cu ardoare se exprima convingerea unanima, text pe care fiecare crestin îl cunoaste, îl respecza si îl crede: “ Ca asa de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât a dat pe unicul Sau Fiu, pentru ca oricine crede în El, sa nu piara, ci sa aiba Viata Vesnica” (Ioan 3.16) .