biserica.org:viata duhovniceasca:ghidpastoral:Dragostea de Dumnezeu...


 

VIAŢA DUHOVNICEASCĂ TRĂITĂ ÎN CREDINŢA ORTODOXĂ

 

V. SCOPUL VIETII CRESTINE

 

A). Scopul Vieţii pământeşti

2. Dragostea de Dumnezeu si de aproapele

Dragostea de Dumnezeu si dragostea de aproapele nu vin pe alta cale în sufletul nostru, decât pe calea rugaciunii.

Dragostea crestina este radacina tuturor faptelor bune, fiind cea mai mare dintre toate virtutile si legatura desavârsirii.

Pentru aceasta, Mântuitorul a spus: Cea mai mare porunca din Lege si cea dintâi este sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau din toata inima ta, din tot cugetul tau si din toata puterea ta. Zicând “inima”, “cuget” si “putere”, Mântuitorul a cuprins deodata cele trei parti ale omului.

Prin inima, a cuprins sufletul, prin cuget a cuprins mintea, iar prin virtute (putere) a cuprins trupul. Deci, toata fiinta omului trebuie sa se contopeasca în dragostea lui Dumnezeu.

Iar când a fost vorba de dragostea de aproapele, a zis a doua porunca, asemenea cu cea dintâi: “Sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine însuti”.

Dragostea de Dumnezeu nu are limite, adica din toata puterea, din tot cugetul, din toata virtutea, iar iubirii de aproapele, i-a pus margine: sa-l iubesti atât cât te iubesti pe tine.“Cine iubeste pe tata sau pe mama sau sora sau frate mai mult decât pe Mine, nu este vrednic de Mine”, iar “Oricine voieste sa vina dupa Mine, sa se lepede de sine, sa-si ia crucea si sa-Mi urmeze Mie”. (Marcu VIII, 34)